O mana de ajutor

Atunci cand esti la ananghie , te cufunzi intr-o lume a singuratatii , iar oamenii din jur devin simple fantasme , insufletite pe panza vremii de un proiectionist divin si nepasator.Cineva care isi doreste sa te sprijine trebuie sa iti redea senzatia realitatii sale , apucandu-te de guler si zgaltaindu-ti sufletul din rasputeri , sau aratandu-ti cat mai evident cu putinta intentia de a-ti fi alaturi.

Un om se indepartase de cararea sigura ce traversa o regiune mlastinoasa si sfarsise prin a fi prins in capcana unei mocirle. Strigatele sale disperate au atras in jurul lui o puzderie de curiosi si amatori de senzatii tari , dar nimeni nu parea sa aiba vreo idee despre felul in care l-ar fi putut ajuta.Intre timp, mlastina ii absorbise intreg trupul , deasupra noroiului puturos itindu-se doar capul congestionat al nefericitului.

Unul dintre oamenii aflati de fata s-a indurat intr-un tarziu sa faca ceva , asa ca s-a apropiat de mal si a strigat : "Intinde o mana catre mine si te voi salva !" Omul aflat la un pas de moarte a parut sa nu bage in seama oferta si a continuat sa urle inspaimantat dupa ajutor. Salvatorul a facut inca o incercare : "Intinde-ti bratul spre mine si te voi scoate din mlastina !" Cuvintele au ramas si de aceasta data fara ecou , omul obsedat de o iminenta moarte parand a nu-si mai asculta decat propriile sunete , incarcate de spaima.

In acel moment , cineva din multime s-a apropiat de binevoitor si i-a spus : " Nu vezi ca nu isi va indrepta niciodata bratul spre tine ? Daca vrei cu adevarat sa il ajuti , intinde-ti tu mana catre el !"


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Cum se da un sfat ? | O poveste cu talc

Fiecare om isi poarta propria-i cruce | O poveste cu talc

In cautarea lui Dumnezeu | O poveste cu talc

Hercule si carutasul , fabula de Esop

Un om mergea odata , intr-o caruta incarcata din greu , pe un drum foarte noroios.La un moment dat , rotile s-au impotmolit in namol si , cu cat caii trageau mai din greu , cu atat mai mult caruta se afunda in noroi.

In cele din urma , carutasul si-a azvarlit din maini biciul , a ingenunchiat in malul de pe drum si a inceput sa se roage lui Hercule cel atotputernic : “ O , tu , Hercule , care invingi orice greutate , ajuta-ma sa scap din acest necaz !’

Nici nu si-a terminat bine de spus rugamintea , ca Hercule a si aparut langa el si i-a zis :” Muritorule , inceteaza sa iti plangi de mila , pune-ti mai bine umarul la roata carutei , impinge-o si scoate-o din mocirla.”

Morala : Zeii ii ajuta pe cei ce se ajuta singuri.