Calitate? Din părţi

Aşa arată un tricou cumpărat de la Takko la a doua spălare.
Reușim oare să mai avem parte de calitate?

Eu cu mine...

Acasa esti acolo unde inima ti se opreste. Sustin aceasta fraza, iar punandu-ma in fata oglinzii constat ca inima nu mi s-a oprit. Inca nu sunt acasa, inca nu ma simt acasa, nu ma simt acasa nici in Arad, nici in Curtici, nici in Timisoara. Daca mergem pe ideea ca substantivul “acasa” se poate lua si in sens metaforic, atunci toata situatia se transforma.

Suna poetic daca citesti cu atentie premisa postului si te intrebi daca e bine sa ne situam si sa ne analizam intr-o cosmogonie, in care te pui fata in fata cu reactiunea si te intrebi daca acolo iti e locul, daca acolo iti gasesti linistea. Chiar daca traim intr-o perioada a stresului, a timpului limitat, consider ca e bine sa iti faci timp pentru limpezirea gandurilor, pentru un minut de eu cu mine, la final ce e mai important in viata decat tu, ca individ? Sigur ca suntem intr-o fuga continua, intr-un maraton, nu mai avem timp nici sa socializam asa cum ar trebui, dar putem...

Nu sunt inca acasa, inima nu mi s-a oprit, inca nu am gasit locul in care ma simt bine. Am gasit doar momente, doar fractiuni dintr-o actiune in care ma simt impacat, cu inima oprita, cu timpul de partea mea, cu mine insumi.

Acasa pentru mine nu mai inseamna domiciliu, nu mai inseamna un loc in spatiu, inseamna o stare de implinire ca individ, cand stii sau ai cel putin impresia ca nu esti degeaba si chiar daca ai fi te ai pe tine, bun sau rau, esti tu si poti fi impacat cu tine. E momentul de relaxare totala, e momentul in care zambesti din senin fara nici un motiv aparent, e momentul in care fredonezi versurile preferate, e momentul in care mergi pe strada si toti din jur parca dispar, esti tu cu universul, e momentul cand te simti bine in pielea ta, cand reusesti sa te integrezi in peisaj.

Fiecare are momentele lui, fiecare se simte viu in felul lui, fiecare vede si simte lucrurile in felul lui, fiecare isi da seama ca unele lucruri doar pur si simplu exista. Nu toti gasim raspunsurile la intrebarile din interior, dar tuturor inima ni se poate oprii undeva, langa cineva, candva, fie doar pentru un moment, fie pentru o eternitate.

Final de săptămână

Cafeaua facuta cu filtrul de 30 lei din market e tot mai proasta pe zi ce trece, tigarile care mi le permit la prima cana de cafea sunt tot mai putine, marca tigarilor fumate evolueaza in functie de cursul salariul parintilor - rezultate scolare obtinute.

Ora de trezire se aproprie de normal, weekendul ma asteapta, cursurile sunt deja in ghiozdan, parintii isi asteapta fiul nerabdatori.

Plec spre Curtici, plec spre casa, plec, sper cu aerul conditionat din tren pornit.

Va doresc un weekend excelent!

Eu si modelingul

Mi s-a intamplat prin toamna, dupa ce am inceput facultatea. Mergeam prin centrul Timisoarei linistit si ma abordeaza o tipa cu un plian in mana. Imi explica ca e de la agentia X de modeling si ca se fac inscrieri la agentie pentru o eventuala colaborare cu firme, fie pentru reclame la diferite articole, fie pentru prezentari sau diverse activitati. Dupa ce iti vorbeste frumos te convinge sa urci la sediul lor sa completezi un chestionar cu optiunile tale.

Acolo te intampina o alta domnisoara foarte prezentabila, intr-un spatiu amenajat, cu afise, postere, sigle, embleme,un studio improvizat, ce mai.. aproape de o agentie de modeling. Esti luat frumos la intrebari, pui intrebari, ti se raspunde frumos, ti se prezinta avantaje, esti asigurat ca o sa ai de lucru daca te inscrii si intr-un final iti spune de taxa de inscriere de 70 de lei care ar asigura promovarea ta si telefoanele care se dau pentru tine. Esti indemnat sa platesti macar jumate acuma si jumate cand vei veni la un interviu cu directoarea agentiei. Am platit 40 de lei, am primit si bon de casa, mi s-a facut o poza asa sec pe hol, mi-au trantit poza pe situl lor si am plecat.

Dupa o saptamana ma prezint la intalnire cu doamna directoare. Platesc restul sumei, bon din parti, doar o iscalitura pe o foaie cum ca as fi okey si in timp ce astept sa intru in biroul directoarei observ cum blonda de la secretariat arunca foaia pe care m-a iscalit la gunoi. De aici as intelege ca aia 40 de lei chiar erau taxa de inscriere, iar restu 30 pentru ei neimpozabili.

Intru in birou, o conversatie foarta placuta si deschisa, mi se inmaneaza un model de contract de colaborare de profesionisti de vreo 4 pagini. Ma uit sumar peste el, parea in regula, din pacate m-au refuzat cand l-am cerut acasa pentru o studiere amanuntita. Costa in jur de 1200 de euro toata treaba cu trecerea mea la profesionist, iar 300 de euro trebuia sa suport eu, restul fiindu-mi suportat de firma. Mi s-a explicat ca in banii aia sunt incluse sedintele foto, cataloagele cu poze,hair stylistul, tipa de la machiaj, telefoanele, pliantele si mai stiu eu ce modalitati de promovare au ei.

Mi s-a propus un termen de 1 saptamana pentru aducerea unui avans, am refuzat si s-a ajuns la 3 saptamani pentru un avans urmand ca la avans sa semnez contractul si sa ma apuc de treaba sau mai bine zis agentia sa se apuce de treaba promovandu-ma. Mi s-a oferit o carte de vizita si mi s-a spus ca voi if sunat pentru alte confirmari si detalii.

Evident ca nu am platit acea suma de bani, evident ca nu am mai fost sunat de doamna directoare de promovare sa vin sa semnez contractul, dar am fost chemat la o sedinta cu 3 poze pentru a fi inclus intr-un catalog de promovare. Ajuns acolo la ora stabilita, sala plina de lume, de la frumosi la jegosi. Am intrat pe rand in studio, ne-au dat cu fond de ten asa in graba, am luat 3 pozitii si a patra cu o foaie in dreptul capului ca la puscarie cu numele meu.

Au imortalizat fraierul.

Ni s-a spus tuturor ca o sa fim sunati in cazul unui contract de publicitate si o sa mai fim sunati atunci cand se va deschide cursul de modeling la care vom putea participa gratuit fiind deja inscrisi la agentie.

Aha! Ia de aici!

La concluzie pot sa aduc ca argument faptul ca pe situl principal al agentiei nici nu figura sediul din Timisoara. Nu am mai fost contactat de nimeni, pe situl lor am doar o poza penibila, in final am ramas doar fiul ploii.

Vulpea si strugurii

O fabula de Esop



O vulpe infometata a vazut intr-o zi niste ciorchini de struguri atarnand pe un spalier de vita de vie.Ea a incercat toate trucurile de care era in stare pentru a pune laba pe ei, dar eforturile i-au fost in zadar , caci nu putea ajunge la ei.In cele din urma , pleca , ascunzandu-si dezamagirea si spunand in sinea ei :"Strugurii sunt acri , si eu care credeam ca sunt copti".

Leul si soricelul

O fabula de Esop


Somnul unui leu fu tulburat , intr-o buna zi , de necuviinta unui soarece care alerga pe fata lui.Trezindu-se furios , leul era cat pe ce sa il omoare , cand soricelul incepu sa ii ceara mila , spunand :"Daca imi vei cruta viata , voi gasi cu siguranta o cale sa iti rasplatesc bunatatea."Leul incepu sa rada si il lasa pe soarece sa plece teafar si nevatamat.La scurt timp dupa aceasta , leul a fost prins de niste vanatori , care l-au legat la pamant cu funii groase.Leul incepu sa raga infuriat si neajutorat, iar soricelul , recunoscandu-i vocea , sosi in graba si ii roase funiile , eliberandu-l.Apoi, ii spuse leului : "Ai ras la ideea ca as putea sa-ti fiu vreodata de ajutor , neasteptandu-te sa imi platesc datoria pentru favoarea pe care mi-ai facut-o ; ai aflat acum ca pana si un mic soricel il poate ajuta pe atotputernicul leu."

Am blog, dar n-am un leu

S-a discutat intens pe forumuri si pe blogurile personale problema monetizarii, problema profitului dintr-un blog personal. Concluzia vine de la sine: ai nevoie de trafic.

Cand esti mic nu ai multe variante. Serviciile de afiliere sunt deja exploatate de blogerii mari, adsensul e incet, neogenul se lanseaza incet, ofertele pentru bannere nu vin, asa ca o sa incerc sa scriu posturi platite prin intermediul BPP. Daca lucrurile vor fi asa cum se explica pe site atunci un venit ar fi asigurat. Sunt optimist.

Si pentru ca nu am gasit in search-ul meu rezultate concrete ale blogerilor inscrisi in acest program in mod cert voi reveni cu viitoarele concluzii.