Greierele si furnica , fabula de Esop

Intr-o zi insorita de vara , greierele sarea si se dadea peste cap , fredonand si cantand , cu sufletul plin de voiosie.Chiar atunci , a trecut pe acolo o furnica , chinuindu-se sa care in spate o boaba de grau catre casa ei.


"Hei ," i-a spus greierele , " de ce te obosesti atata si nu vii sa distrezi cu mine , sa stam de vorba si sa ne veselim ? " .

"Ma straduiesc sa adun de-ale mancarii pentru la iarna," a raspuns furnica , " si te sfatuiesc si pe tine sa faci la fel."

"De ce ar trebui sa imi fac griji pentru la iarna ?" a zis greierele , " acum este hrana si bautura din belsug , iar pana la iarna mai este multa vreme!" Furnica nu a mai spus nimic , si a continuat sa munceasca din greu.

Atunci cand a sosit iarna , greierele nu isi stransese nici un fel de merinde si se uita , plin de pofta si cu burta ghiorandu-i de foame , la furnicile care se ghiftuia zi de zi cu graul si porumbul adunat de asta vara in camari.Abia atunci si-a dat seama greierele ca :

"Intotdeuna este bine sa pui ceva deoparte pentru vremurile de restriste."

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009

Androcles , fabula de Esop

Un sclav pe care il chema Androcles a fugit intr-o zi de la stapanul sau si s-a ascuns intr-o padure.In timp ce ratacea prin codru , a intalnit un leu culcat in iarba , care facea sa rasune toata padurea cu gemetele si vaietele lui.

La vederea fiorosului animal , Androcles a inceput sa fuga , insa , cand a vazut ca leul nu il urmareste , s-a intors catre suferinda creatura .Atunci cand a ajuns langa leu , acesta a scos la vedere o laba umflata si plina de sange.Androcles s-a uitat cu atentie si a descoperit ca pricina durerii leului era un spin foarte mare care se infipsese in laba piciorului.

Androcles a smuls spinul si a bandajat laba ranita , astfel incat , dupa putin timp , leul s-a putut ridica pe picioare si a inceput , asemeni unui catel , sa linga , cu recunostiinta , mana binefacatorului sau. Apoi , leul l-a condus pe Androcles la pestera in care locuia si i-a adus zilnic carne , nelasandu-l sa moara de foame.

La putina vreme dupa aceasta , atat leul cat si Androcles au fost capturati de catre soldatii imparatului , iar sclavul a fost condamnat sa fie aruncat drept hrana pentru leu , dupa ce animalul era tinut nemancat timp de mai multe zile.

Imparatul si curtea sa au venit sa vada spectacolul , iar Androcles a fost trimis in mijlocul arenei.Imediat dupa aceasta , leul a fost eliberat din cusca lui , a tasnit in arena si s-a repezit urland catre cel ce trebuia sa ii fie victima.Insa, atunci cand a ajuns aproape de Androcles , el si-a recunoscut prietenul si a inceput sa se gudure pe langa el si sa-i linga mainile , la fel ca si un caine.

Imparatul , luat prin surprindere de toate acestea , l-a chemat la el pe Androcles si i-a cerut sa ii explice ce se intamplase.Dupa ce si-a depanat povestea , Androcles a fost iertat si eliberat , iar leului i s-a dat drumul in padurea sa natala.

Morala : Recunostiinta este un semn al nobletei sufletelor.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009

Musca , fabula de Alexandru Donici

De la arat un plug
Venea încet spre casă
Şi, la un bou pe jug,
O muscă se-aşezase.
Iar ei, spre-ntâmpinare,
O altă muscă-n zbor
Îi face întrebare:
- De unde, dragă sor ?
- Şi mai întrebi de unde!
Ei musca îi răspunde
C-un aer supărat.
Au nu pricepi ce facem ?
Nu vezi că noi ne-ntoarcem
Din câmp, de la arat!
Spre laudă deşartă
Mulţi zic: noi am lucrat,
Când ei lucrează-n faptă,
Ca musca la arat.

Corbul si vulpea , fabula de La Fontaine

Fabula “Corbul si vulpea” , de La Fontaine , este prezentata aici atat in limba franceza , cat si intr-o traducere originala in limba romana.

Le corbeau et le renard

Maître Corbeau, sur un arbre perché,
Tenait en son bec un fromage.
Maître Renard, par l'odeur alléché,
Lui tint à peu près ce langage :
" Hé ! bonjour, Monsieur du Corbeau,
Que vous êtes joli ! que vous me semblez beau !
Sans mentir, si votre ramage
Se rapporte à votre plumage,
Vous êtes le phénix des hôtes de ces bois. "
A ces mots le Corbeau ne se sent pas de joie ;
Et pour montrer sa belle voix,
Il ouvre un large bec, laisse tomber sa proie.
Le Renard s'en saisit, et dit : " Mon bon Monsieur,
Apprenez que tout flatteur
Vit aux dépens de celui qui l'écoute :
Cette leçon vaut bien un fromage, sans doute. "
Le Corbeau, honteux et confus,
Jura, mais un peu tard, qu'on ne l'y prendrait plus.



Corbul si vulpea

Maestrul corb , intr-un copac cocotat ,
Tinea in cioc un bot de cascaval .
Maestrul vulpe , de miros agatat ,
Ii zise mieros , cu-un glas ca din caval :
" Buna ziua , domnule corb , la dumneavoastra !
Ce dragut sunteti azi ! Ce frumos !
Daca a voastra voce e la fel de maiastra
Precum penajul vostru negru , maiestuos ,
Sunteti ca pasarea Phoenix in a padurii cetate ."
La vorbele acestea , corbul s-a impaunat ,
Si ciocul si-a deschis ca vocea sa-si arate,
Iar cascavalul din gura i-a picat .
Vulpoiul il inghiti pe data si-i zise a-nvatare :
"Bunul meu domn , nu stii c-o linguseala
Traieste pe seama celui ce o asculta cu-ncantare ?
Aceasta lectie te-a costat un cascaval, fara-ndoiala ."
Iar corbul , confuz si-ncremenit , jura , intr-un tarziu ,
Ca pacalit nu va mai fi atata vreme cat e viu.

Traducere : freelancergabe2

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009

Greierele si furnica , fabula de Jean de La Fontaine

Petrecuse cu chitara
toata vara.

Insa iata ca-ntr-o zi
cand vifornita porni,
Greierele se trezi
fara musca , fara rama,
fara umbra de farama.



Ce sa faca?…Hai sa ceara
la Furnica, pan’ la vara,
niscai boabe de secara.
-“Pe cuvant de lighioana,
voi plati cinstit cucoana,
cu dobanzi, cu tot ce vrei!…”
Dar Furnica, harnica,
are un ponos al ei:
nu-i din fire darnica
si-i raspunde cam rastit:
-Astă-vara ce-ai patit?
-Daca nu e cu banat.
zi şi noapte am cantat
pentru mine, pentru toti…
-„Joaca astazi daca poti!”

Vulpea si strugurii

O fabula de Esop



O vulpe infometata a vazut intr-o zi niste ciorchini de struguri atarnand pe un spalier de vita de vie.Ea a incercat toate trucurile de care era in stare pentru a pune laba pe ei, dar eforturile i-au fost in zadar , caci nu putea ajunge la ei.In cele din urma , pleca , ascunzandu-si dezamagirea si spunand in sinea ei :"Strugurii sunt acri , si eu care credeam ca sunt copti".

Leul si soricelul

O fabula de Esop


Somnul unui leu fu tulburat , intr-o buna zi , de necuviinta unui soarece care alerga pe fata lui.Trezindu-se furios , leul era cat pe ce sa il omoare , cand soricelul incepu sa ii ceara mila , spunand :"Daca imi vei cruta viata , voi gasi cu siguranta o cale sa iti rasplatesc bunatatea."Leul incepu sa rada si il lasa pe soarece sa plece teafar si nevatamat.La scurt timp dupa aceasta , leul a fost prins de niste vanatori , care l-au legat la pamant cu funii groase.Leul incepu sa raga infuriat si neajutorat, iar soricelul , recunoscandu-i vocea , sosi in graba si ii roase funiile , eliberandu-l.Apoi, ii spuse leului : "Ai ras la ideea ca as putea sa-ti fiu vreodata de ajutor , neasteptandu-te sa imi platesc datoria pentru favoarea pe care mi-ai facut-o ; ai aflat acum ca pana si un mic soricel il poate ajuta pe atotputernicul leu."

Lupul si mielul

O fabula a lui Esop

Intr-o buna zi , lupul a intalnit un miel care se ratacise de turma lui si , hotarat sa nu se arunce deodata asupra prazii lui , a inceput sa ii explice de ce avea dreptul sa il manance.El a vorbit astfel : " Baiete, anul trecut m-ai insultat foarte grav"."Chair asa ?" , behai cu o voce amara mielul , "Dar eu nici nu eram nascut pe-atunci".Ii spuse lupul atunci : "Bine , dar te-ai hranit de pe pajistea mea "."N-am facut asta, domnule" , replica mielul , "Eu inca nu am gustat inca din iarba".Lupul continua : "Ai baut apa din fantana mea "."Oh , nu , domnule" exclama mielul , "Eu nu am pus apa in gura pana acum , pentru ca laptele mamei mi-a slujit atat de mancare , cat si de bautura".Nemaiavand ce sa spuna , lupul l-a inhatat pe miel si l-a mancat dintr-o inghititura , zicand : "Ei bine , chiar daca ai gasit raspuns la toate acuzatiile mele , nu am de gand sa raman fara cina".Tiranii gasesc intotdeuna un pretext pentru a-si justifica tirania.