Lupul si cucul - Fabula de Alexandru Donici

-Ramai sanatos , vecine !
Au zis lupul catre cuc .
Aceste tari de rau pline
Le parasesc si ma duc .
Nu mai pot trai aice,
De om , caine , prigonit.
In Arcadia , ferice !
Este codru de trait.
Unde aurita vreme
Imparateste deplin ,
Unde lupul nu se teme
De napastile ce vin .
Acolo nu sunt razboaie,
Toti in pace vietuiesc :
Omul este bland ca oaie ,
Iar cainii nici hamaiesc.
-Cele buna , mai vecine !
Dar te rog , sa-mi spui curat :
Naravul nu-ti iei cu tine ?
Si coltii ai lepadat ?
-Sa-i lepad ? Da' cum se poate ?
-Apoi tine minte frate ,
Ca la viitoarea iarna
Ai sa ramai fara blana .
Si asa s-a intamplat ,
Precum cucul i-a cantat.

Intre oameni iar sunt unii
Cu colti de lup inzestrati :
Ori in care parte-a lumii ,
Ei vor fi tot ne-mpacati.

Lupul in blana de oaie - Fabula de Esop

A fost odata un lup flamand , care nu reusea sa inhate nici o oaie dintr-o turma din cauza ciobanului , mereu cu ochii in patru , si a cainilor lui rai .Intr-o zi , el a gasit blana unei oi care fusese jupuita , s-a imbracat cu ea si , astfel deghizat , s-a strecurat printre oi.



Mielul oii care fusese jupuita si a carei blana era purtata acum de catre lup , crezand ca isi recunoaste mama , a inceput sa-l urmeze pe lupul in blana de oaie.
In acest fel , lupul l-a atras pe miel departe de turma si l-a mancat , reusind apoi sa pacaleasca si alte oi si sa se infrupte din carnea lor.

Aparentele pot fi inselatoare.

Leul la vanat - Fabula de Alexandru Donici

Leul , lupul , vulpea si cainele odat' ,
Ca niste buni vecini , s-au fost alcatuit ,
Cu totii intrunit ,
Sa umble la vanat :
Si ce vor capata sa- mparta masurat.
Se-ntampla dar , ca vulpea-ntai
Un cerb frumos au prins ,
Si adunand pe toti ai sai ,
Spre jertfa l-au intins.
- Acuma e treaba mea , baieti ,
Le-a zis leul lor .
Voi trebui numai sa vedeti
Cum eu impart usor.
Si despicand indat' pe cerb in patru parti ,
Au zis :"Aceste sunt fratestile bucati.
Si iata : cea dintai e partea mea de frate ;
A doua , pe drept unui leu se cade ,
Si-acea a treia tot mie se cuvine ,
Precum voi stiti prea bine.
Iar de a patra , oricare s-ar atinge ,
Pe loc il voi invinge."

Lupul si capra de pe costisa - Fabula de Esop

O capra pastea odata pe o costisa la poalele careia dadea tarcoale un lup infometat , dornic sa o prinda si sa o infulece.Intrucat lupul nu avea indemanarea de a se catara pe costisa , a inghitit in sec si i-a spus caprei : " Vai de tine , biata faptura.Ai parasit campia si imasurile pentru a pasuna pe povarnisul asta ? Nu cumva sa faci un pas gresit , sa cazi de acolo si sa iti gasesti moartea." Drept raspuns , capra i-a zis lupului astfel :" Stiu ca de mult imi dai tarcoale.Ce te face sa crezi ca voi cobori de pe costisa ca sa ma poti manca drept pranz ?"



Adeseori altii iti dau sfaturi avantajoase pentru ei , dar periculoase pentru tine.

Iepurele , vulpea si lupul - O poveste din Panciatantra

In timp ce se furisa prin padure , un lup infometat a dat peste un iepure asezat pe labele de dinapoi sub stejar.Cand era cat pe-aci sa se napusteasca asupra lui, iepurele i-a spus in graba :

"Domnule lup , imi dau seama ca sunteti aproape lesinat de foame si ca sunteti in cautare de ceva mancare.Insa, inainte de a ma inghiti , va rog luati in considerare marimea mea si sa intelegi ca nu pot fi decat o inghititura pentru inaltimea voastra.Pe de alta parte, la o aruncatura de bat de aici traieste o vulpe atat de plinuta si de grasa incat abia mai poate merge.Daca ati manca-o pe ea , ati simti cu adevarat ca ati luat un pranz pe cinste.Daca doriti, pot sa ii fac o vizita acestei vulpi , sa o ademenesc sa va lase in vizuina si , daca se va dovedi ca va place , o veti putea infuleca."

Lupul a fost cu usurinta induplecat de cuvintele acestea si i-a spus iepurelui sa o ia inainte catre barlogul vulpii.Atunci cand a ajuns acolo, urecheatul l-a sfatuit pe lup sa ramana pe loc cata vreme el va intra inauntru , gandind in sinea lui :"Ah , acum am scapat de lup , dar trebuie sa ma razbun pe aceasta vulpe batrana care adeseori a fost aproape sa ma prinda de coada in timp ce alergam prin tufisuri."

Atunci cand a intrat in barlog , iepurele s-a prefacut a fi umil si s-a inclinat pana la pamant.Vulpea , foarte politicoasa , l-a intrebat ce intamplare norocoasa l-a adus pana acolo."Oh, doar marea dorinta de va revedea , Domnia voastra ", i-a raspuns spasit iepurele ;"la usa asteapta o ruda de a mea care este la fel de nerabdatoare ca si mine sa va sarute labele , dar nu indrazneste sa intre fara permisiunea dumneavoastra."

Sireata vulpe nu luat in seama cuvintele mieroase ale iepurelui , spunandu-si in sinea ei , "Ii voi plati cu aceeasi moneda , si ma voi purta la fel ca si el".In acelasi timp, a rostit cu voce tare :"Domnule, imi faceti o mare onoare .Prietenul dumneavoastra este binevenit dar , inainte de a-l primi , trebuie sa va rog sa imi permiteti sa dau nitel cu matura prin colturile casei si sa astern pe jos cel mai frumos covor."

Iepurele a iesit afara si i-a zis lupului ce se intamplase pana atunci , in timp ce acestuia ii lasa gura apa gandindu-se la deliciosul sau ospat care il astepta.
Vulpea nu era insa, in nici un caz , atat de proasta precum crezuse iepurele .Ea sapase cu mult timp in urma o gaura adanca chiar in mijlocul barlogului, acoperita cu vreascuri pentru a nu fi vazuta de nimeni si a nu cadea chiar ea acolo. Dupa iesirea iepurelui, s-a repezit sa dea deoparte vreascurile si a lasat deasupra gaurii doar niste paie , iar atunci cand a terminat , i-a spus urecheatului si insotitorului lui sa intre inauntru.Iepurele , curios sa vada cum se va termina viclesugul lui , a intrat dupa lup si s-a rostogolit impreuna cu acesta in fundul gropii acoperite cu paie .Lupul, crezand ca iepurele pusese la cale asta , l-a prins imediat in labe si l-a inghitit intr-o clipita , in timp ce vulpea s-a furisat afara din vizuina printr-o iesire secreta.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2010

Lupul moralist , fabula de Grigore Alexandrescu

V-am spus, cum mi se pare, de nu iti fi uitat,
Ca lupul se-ntamplase s-ajunga imparat.
Dar fiindca v-am spus-o, voi inca sa va spui


Ceea ce s-a urmat sub stapanirea lui.

Auzind imparatul ca-n staturile sale
Fac napastuiri multe parosii dregatori,
Ca pravila sta-n gheare, ca nu e deal sau vale
Unde sa nu vezi jertfe mai multi prigonitori,
Porunci sa se stranga obsteasca adunare
Langa un copac mare;
Caci vrea pe unii-altii să ii cam dojeneasca,
Si-n putine cuvinte,
Sa le-aduca aminte
Datoriile lor.

Toti se infatisara ; si-naltimea lupeasca
Incepu sa vorbeasca
C-un glas dojenitor:
"Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le impliniti?
Nu aveti nici sfiala, nici frica de pacate,
Sa faceţi nedreptate si sa napastuiti?
Toate slujbele voastre tara vi le plateste:
Inca, pe la soroace,
Cate un dar va face.
Dar reaua naravire,
Ce o aveti din fire,
Nu se tamaduieste.
Vedeti cu ce morti grele
Se ispravesc din lume
Si cum lasa rau nume
Acei care fac rele.
Ganditi-va ca poate veti da cuvant odata
La-nalta judecata.
Ganditi-va la suflet, si luati de la mine
Pilda a face bine."

Ast cuvant minunat,
Pe care domnul lup auz ca l-a-nvatat,
Trecand pe langa sat,
La ziua unui sfant, cand preotul citea
Si propovaduia,
Pe multi din dregatori sa planga i-a-ndemnat.
"E! ce ati hotarat, jupani amploiati?
Oare-o sa va-ndreptati?"
Ii întreba atunci înaltimea-mblanita,
Ce purta o manta de oaie jupuita.
"Spuneti, o sa schimbati purtarea-va cea proasta?"

- "Sa traiti la multi ani, dobitocia-voastra,
Raspunse un vulpoi, in slujbe laudat;
Ne poate fi iertat,
Sa va-ntrebam smerit, de vreţi a ne-arata,
De unde-ati cumparat postavul de manta?"

Cand mantaua domneasca este de piei de oaie,
Atunci judecatorii fiti siguri ca despoaie.

Lupul si vulpea , poveste de fratii Grimm

Lupul se intovarasise cu vulpea , dar prietenia asta nu prea ii convenea cumetrei roscovane , caci lupul , fiind mai puternic , ii poruncea vulpii sa faca orice ii trecea prin minte, iar ea trebuia sa se supuna.Vulpea isi dorea din tot sufletul sa scape de stapanul ei , lupul , dar nu stia cum sa faca asta.

Intr-o zi , pe cand mergeau prin padure , lupul a spus : " Hei , vulpe roscata , du-te indata sa imi aduci ceva de mancare , ca de nu , te voi manca pe tine."La aceasta , vulpea i-a raspuns :"Stiu prin apropiere o gospodarie in care sunt doi miei ; daca binevoiesti , putem merge intr-acolo sa furam unul din ei." Vorbele acesteau l-au uns la suflet pe lup , asa ca au pornit catre gospodarie si, odata ajunsi acolo , vulpea a insfacat un miel micut , l-a adus lupului si , apoi, s-a dus in padure , lasandu-si tovarasul sa se ospateze.

Bietul mielusel striga , insa, inecat de hohote de plans , iar mama lui l-a auzit si a inceput si ea sa urle din toate puterile.Harmalaia era atat de mare incat taranul , care stapanea peste gospodarie , a iesit in fuga din casa pentru a vedea ce se intampla.El a dat peste lup si l-a batut cu atata incrancenare , incat acesta abia a reusit sa scape cu fuga.Schiopatand si urland de durere , lupul a ajuns-o din urma pe vulpe. “ M-ai sfatuit cum nu se poate mai prost” , a spus el ; “Voiam sa pun laba si peste celalalt miel , dar taranul m-a vazut si mi-a tras o bataie sora cu moartea.” Vulpea i-a raspuns , “ Ce sa-ti fac daca esti asa de lacom ? Un singur miel nu iti era de ajuns ?”

A doua zi , in timp ce mergeau prin padure , lupul cel hulpav a spus din nou , “Hei , vulpe roscovana , adu-mi repede ceva de imbucat ca de nu , am sa te inghit pe tine.” Vulpea i-a zis indata : “ Stiu o gospodarie in care nevasta unui taran va coace diseara niste turte ; putem sa mergem intr-acolo si sa ne infruptam cu cateva din ele.” Zis si facut.Cei doi s-au indreptat catre casa gospodinei , vulpea s-a furisat prinprejur si a inceput sa traga cu ochiul si sa adulmece pana cand a descoperit locul unde era asezata farfuria cu turte . S-a repezit la ea si a insfacat sase turte pe care le-a adus lupului.”Iata , ti-am adus ceva sa mananci “ , i-a zis ea lupului , si apoi si-a vazut de drum catre codru.Lupul a mancat dintr-o inghititura toate turtele si si-a spus in sinea lui :” Hm , as mai imbuca un rand din bunatatile astea,” asa ca s-a dus catre casa si a apucat in colti toata farfuria cu turte .Farfuria a cazut insa pe podea si s-a facut tandari.Lucru asta a facut un zgomot asa de mare incat gospodina a venit in fuga si , cand l-a vazut pe lup , a inceput sa strige dupa ajutor .Pe data s-au ivit si alti oameni , care l-au batut cu ciomegele atat de rau , ca lupul abia a reusit sa scape , alergand in doua picioare .Urland cu jale si tremurand de durere , lupul a intalnit-o pe vulpe in padure. “ Un plan mai prost ca sta nici ca se putea sa ai , “ a strigat el , furios , “Taranii au pus mana pe mine si mi-au tabacit toata blana.”Vulpea , insa, i-a raspuns : “ Ce sa-ti fac daca esti asa de lacom ? Nu puteai sa te multumesti cu cele sase turte ?”

In cea de-a treia zi , lupul , abia mai putand sa paseasca de atata durere , a spus din nou :” Hei , vulpe roscovana , daca nu imi aduci ceva de imbucat , am sa te mananc cu tot cu coada.” Vulpea i-a zis :” Stiu un om care tocmai a taiat niste vite , iar carnea sarata a pus-o intr-un butoi din pivnita lui .Putem sa mergem si sa i-o furam.” Lupul , multumit , i-a spus :”Bine , voi merge cu tine , dar va trebui sa ma ajuti daca nu reusesc sa scap de unul singur.” “Asa voi face ,” a spus vulpea si a pornit inainte , aratandu-i lupului cararile si cotloanele prin care se ajungea la pivnita .Odata ajunsi acolo, au gasit butoiul plin de carne gustoasa , iar lupul s-a repezit de indata sa infulece , gandindu-se :” Miam , am o multime de timp ca sa-mi potolesc foamea inainte de a pleca de aici.” Vulpea gusta si ea cu placere din carne , dar, in acelasi timp , isi lasa ochii sa iscodeasca in toate partile , sa vada daca nu venea cineva si, din cand in cand , alerga catre gaura prin care intrasera in pivnita , ca sa vada daca nu cumva trupul i se umflase de prea multa mancare si mai putea iesi din prin gaura aceea stramta.

La un moment dat , lupul a zis :”Spune-mi si mie , draga vulpita , de ce tot alergi de colo – colo si nu ai deloc astampar ?”
Vicleana vulpe i-a raspuns :”Trebuie sa vad daca nu apare vreun om incoace.””Ai grija si nu te indopa prea tare !” Lupul , insa , i-a raspuns : “Nu voi pleca de aici pana nu golesc de carne tot butoiul.” In timpul acesta , taranul care stapanea peste casa a auzit zgomotul facut de sariturile vulpii si a intrat in pivnita.Atunci cand l-a vazut , vulpea a zbughit-o prin gaura intr-o clipita.Lupul a vrut si el sa o ia la fuga dupa vulpe , dar burta i se umflase asa de mult de la mancare incat nu mai incapea prin gaura.S-a chinuit cat s-a chinuit lupul sa scape , dar nu a facut altceva decat sa ramana intepenit in gaura prin care isi cauta scaparea.Taranul atata astepta ! I-a tras o bataie cu ghioaga lacomului lup pana cand acesta si-a dat zilele , iar vulpea a alergat voioasa in padure , multumita ca a scapat de stapanul ei cel hulpav.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009

Magarul si lupul , o fabula de Esop

Un magar care se infrupta cu iarba pe o pajiste a vazut un lup care se apropia de el incetisor , gata sa il insface , si , indata , s-a prefacut ca este schiop.

In timp ce se apropia , pofticios , lupul l-a intrebat ce a patit.Magarul i-a raspuns ca , in timp ce trecea peste un tufis , a calcat peste un spin ascutit , care i s-a infipt adanc in copita .Apoi, i-a cerut lupului sa-i scoata din picior spinul , ca nu cumva sa-I ramana acestuia in gat , atunci cand lupul se va ospata din trupul lui magaresc.

Lupul a incunvintat si si-a coborat capul catre piciorul magarului , incercand din rasputeri sa vada unde se afla spinul.Magarului atata i-a trebuit ! I-a dat , din copita , o lovitura zdravana peste bot lupului si a luat-o la goana incotro vedea cu ochii.



Lupul , incovrigat de durere , cu dintii spulberati , si-a spus , cu amaraciune , in sinea lui :
“ Asa imi trebuie ! Am patit ce-am meritat , fiindca am incercat sa o fac pe doctorul , iar tatal meu , saracul , nu m-a invatat altceva decat sa fiu macelar.”

Povestea celor trei purcelusi

Au fost odata ca niciodata trei purcelusi care au pornit in lume sa isi caute norocul.Primul purcelus a intalnit un om care cara o legatura mare de paie .El i-a spus omului :
"Te rog , domnule , da-mi mie legatura asta de paie , ca sa imi construiesc cu ea o casa."
Omul , bun la suflet , i-a daruit paiele , iar purcelusul , s-a pus pe treaba de indata si si-a facut o casa.



Un lup , aflat in trecere pe acolo , batu la usa casei purcelusului si zise :
"Purcelus , purcelus , lasa-ma sa intru in casa."
Infricosat , purcelusul ii raspunse :
"Nu , nu te las , jur pe parul din barbuta mea ca nu te las sa intri -tri-tri."
Atunci , lupul ii spuse :
"Bine ! Am sa suflu , si am sa rasuflu , iar casuta ta va zbura ca luata de vant."
Zis si facut.Lupul incepu sa sufle si sa rasufle , casuta din paie zbura ca o frunza in calea unei furtuni , si , apoi , lupul il manca pe purcelusul lipsit de aparare.

Al doilea purcelus a intalnit pe drum un om care cara o gramada cu lemne.Purcelusul ii spuse omului :
"Te rog , domnule , da-mi mie lemnele astea , ca sa imi construiesc din ele o casa."
Omului i-a dat cu drag vreascurile , iar purcelusul si-a terminat in graba casuta.

Lupul , care avea drum pe acolo, ii spuse :
"Purcelus , purcelus , lasa-ma sa intru in casa."
"Nu , nu te las , jur pe parul din barbita mea ca nu te las sa intri -tri-tri."
"Bine !" Atunci , voi sufla si voi rasufla , iar casa ta se va darama !"
Lupul incepu sa sufle si sa rasufle , si iar sa sufle si sa rasufle , pana cand casuta se narui , si , apoi , lupul il manca pe purcelusul care nu mai avea unde sa se ascunda.

Al treilea purcelus a intalnit pe drum un om care avea o caruta plina de caramizi.Purcelusul i-a spus omului :
"Domnule , te rog , da-mi mie aceste caramizi , ca sa imi construiesc cu ele o casa."
Marinimos , carutasul i-a facut cadou caramizile , iar purcelusul si-a zidit cu ele o casuta.

Lupul , care il cauta de mult pe purcelus , sosi in fata casei si ii spuse :
"Purcelus , purcelus , lasa-ma sa intru in casa."
"Nu , nu te las , jur pe parul din barbita mea ca nu te las sa intri -tri-tri."
"Bine !" Atunci , voi sufla si voi rasufla , iar casa ta se va prabusi."
Ei bine , lupul incepu sa sufle si sa rasufle , sa sufle si sa rasufle , sa sufle si sa rasufle ; insa casuta din caramizi nu se darama.

Cand isi dadu seama ca nu poate sa naruiasca casa cu suflarea si rasuflarea lui , lupul zise :
"Purcelusule , stiu un loc in care se intinde un razor plin cu napi gustosi."
"Unde ?" , intreba purcelusul.
"Pai , in gradina domnului Smith .Daca vrei , maine dimineata trec pe aici si mergem impreuna sa luam o masa pe cinste."
"Foarte bine" , raspunse purcelusul . "Am sa te astept maine dimineata.Pe la ce ora o sa vii incoace ?"
"Pai , la ora sase."
A doua zi dimineata , purcelusul se trezi la ora cinci , se duse in gradina domnului Smith , lua niste napi si se intoarse acasa in graba. La ora sase , lupul batu la usa casutei si spuse :
"Hei , purcelusule ! Esti gata sa mergem ?"
Purcelusul ii zise :"Gata! Atata doar ca eu am fost deja la gradina si mi-am luat napii cu care o sa-mi fac o oala gustoasa cu mancare."

La auzul acestor cuvinte , lupul se infurie peste masura , dar gandindu-se ca il va prinde in cele din urma purcelus , intr-un fel sau altul , spuse :
"Purcelusule ! Stiu un loc in care se afla un pom incarcat cu mere gustoase."
"Unde?" , intreba purcelusul.
"In gradina lui Marry" , raspunse lupul , "si , daca nu ma amagesti , ne putem intalni maine dimineata , la ora cinci , ca sa culegem niste mere."
Ei bine , a doua zi dimineata , purcelusul se stradui sa se trezeasca mai devreme , la ora patru ,si se duse in gradina lui Marry , sperand ca se va intoarce acasa inainte ca lupul sa soseasca.El se catara in copac , si incepu sa culeaga mere.Chiar atunci cand voia sa se dea jos din copac , el il vazu pe lup apropiindu-se , lucru ce il infricosa foarte tare.Cand ajunse langa trunchiul copacului , lupul zise :
"Hei , purcelusule ! Ai ajuns aici inaintea mea.Sunt gustoase merele ?"
"Da , da , foarte gustoase" , raspunse purcelusul ."Uite , iti arunc unul ."
El arunca , din rasputeri , un mar departe , departe , asa ca pana sa ajunga lupul la mar , purcelul se dadu repede jos din copac si o zbughi la casuta lui.

A doua zi , lupul il vizita din nou , si ii spuse purcelusului :
"Hei , purcelusule , este un targ in sat in dupa amiaza asta.Nu vrei sa mergi ?"
"Vai , sigur ca da , " raspunse purcelusul ."Voi veni .La ce ora vrei sa ne intalnim ?"
"Pai , la ora trei" , zise lupul. Purcelusul , ca de obicei , pleca mai devreme catre sat , isi cumpara de la targ un butoias cu unt si , tocmai cand ajunsese pe varful unui deal , in drum spre spre casa , il vazu pe lup venind catre el.Nu stia ce mai sa faca sa scape de lup.Asa ca rasturna butoiasul pe o parte , se baga in el si ii dadu drumul sa se rostogoleasca la vale.Butoiasul , cu purcelusul in el , cobora cu o asemenea viteza ca lupul se inspaimanta si o lua la goana , fara sa se mai duca la targ.Mai tarziu , lupul trecu pe la casa purcelusului si ii povesti acestuia cum se speriase de un lucru mare , rotund , care zbura din varful unui deal , fiind cat pe aci sa dea peste el.Purcelusul incepu sa rada :
" Ha , ha , ha.Te-am bagat in sperieti , nu-i asa ? Am ajuns la targ inaintea ta si mi-am cumparat un butoias cu unt , dar , cand te-am vazut , m-am bagat in el si i-am drumul sa se rostogoleasca la vale."
Auzind aceasta , lupul manios la culme , zise ca il va manca pe data pe purcelus si ca va cobori pe hornul casei ca il prinda.Purcelusul puse repede in vatra cosului o oala mare cu apa , si facu sub ea un foc strasnic , asa ca , atunci cand lupul cobori pe horn , el ajunse drept in oala cu apa.Purcelusul atat astepta : puse in graba un capac peste oala si il lasa pe lup sa fiarba in ea.Seara , manca cu pofta din lupul fiert, si trai , apoi, fericit si netulburat pana la capatul zilelor sale.

Traducere din limba engleza :freelancergabe2

Lupul si mielul

O fabula a lui Esop

Intr-o buna zi , lupul a intalnit un miel care se ratacise de turma lui si , hotarat sa nu se arunce deodata asupra prazii lui , a inceput sa ii explice de ce avea dreptul sa il manance.El a vorbit astfel : " Baiete, anul trecut m-ai insultat foarte grav"."Chair asa ?" , behai cu o voce amara mielul , "Dar eu nici nu eram nascut pe-atunci".Ii spuse lupul atunci : "Bine , dar te-ai hranit de pe pajistea mea "."N-am facut asta, domnule" , replica mielul , "Eu inca nu am gustat inca din iarba".Lupul continua : "Ai baut apa din fantana mea "."Oh , nu , domnule" exclama mielul , "Eu nu am pus apa in gura pana acum , pentru ca laptele mamei mi-a slujit atat de mancare , cat si de bautura".Nemaiavand ce sa spuna , lupul l-a inhatat pe miel si l-a mancat dintr-o inghititura , zicand : "Ei bine , chiar daca ai gasit raspuns la toate acuzatiile mele , nu am de gand sa raman fara cina".Tiranii gasesc intotdeuna un pretext pentru a-si justifica tirania.