Androcles , fabula de Esop

Un sclav pe care il chema Androcles a fugit intr-o zi de la stapanul sau si s-a ascuns intr-o padure.In timp ce ratacea prin codru , a intalnit un leu culcat in iarba , care facea sa rasune toata padurea cu gemetele si vaietele lui.

La vederea fiorosului animal , Androcles a inceput sa fuga , insa , cand a vazut ca leul nu il urmareste , s-a intors catre suferinda creatura .Atunci cand a ajuns langa leu , acesta a scos la vedere o laba umflata si plina de sange.Androcles s-a uitat cu atentie si a descoperit ca pricina durerii leului era un spin foarte mare care se infipsese in laba piciorului.

Androcles a smuls spinul si a bandajat laba ranita , astfel incat , dupa putin timp , leul s-a putut ridica pe picioare si a inceput , asemeni unui catel , sa linga , cu recunostiinta , mana binefacatorului sau. Apoi , leul l-a condus pe Androcles la pestera in care locuia si i-a adus zilnic carne , nelasandu-l sa moara de foame.

La putina vreme dupa aceasta , atat leul cat si Androcles au fost capturati de catre soldatii imparatului , iar sclavul a fost condamnat sa fie aruncat drept hrana pentru leu , dupa ce animalul era tinut nemancat timp de mai multe zile.

Imparatul si curtea sa au venit sa vada spectacolul , iar Androcles a fost trimis in mijlocul arenei.Imediat dupa aceasta , leul a fost eliberat din cusca lui , a tasnit in arena si s-a repezit urland catre cel ce trebuia sa ii fie victima.Insa, atunci cand a ajuns aproape de Androcles , el si-a recunoscut prietenul si a inceput sa se gudure pe langa el si sa-i linga mainile , la fel ca si un caine.

Imparatul , luat prin surprindere de toate acestea , l-a chemat la el pe Androcles si i-a cerut sa ii explice ce se intamplase.Dupa ce si-a depanat povestea , Androcles a fost iertat si eliberat , iar leului i s-a dat drumul in padurea sa natala.

Morala : Recunostiinta este un semn al nobletei sufletelor.

Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009

Magarul si lupul , o fabula de Esop

Un magar care se infrupta cu iarba pe o pajiste a vazut un lup care se apropia de el incetisor , gata sa il insface , si , indata , s-a prefacut ca este schiop.

In timp ce se apropia , pofticios , lupul l-a intrebat ce a patit.Magarul i-a raspuns ca , in timp ce trecea peste un tufis , a calcat peste un spin ascutit , care i s-a infipt adanc in copita .Apoi, i-a cerut lupului sa-i scoata din picior spinul , ca nu cumva sa-I ramana acestuia in gat , atunci cand lupul se va ospata din trupul lui magaresc.

Lupul a incunvintat si si-a coborat capul catre piciorul magarului , incercand din rasputeri sa vada unde se afla spinul.Magarului atata i-a trebuit ! I-a dat , din copita , o lovitura zdravana peste bot lupului si a luat-o la goana incotro vedea cu ochii.



Lupul , incovrigat de durere , cu dintii spulberati , si-a spus , cu amaraciune , in sinea lui :
“ Asa imi trebuie ! Am patit ce-am meritat , fiindca am incercat sa o fac pe doctorul , iar tatal meu , saracul , nu m-a invatat altceva decat sa fiu macelar.”