Chelul si musca - Fabula de Esop

Intr-o zi fierbinte de vara , un om chel care statea asezat pe o banca , la umbra , dupa ce se intorsese obosit de la munca.Dintr-o data , si-a facut aparitia o musca ce a inceput sa bazaie zgomotos invartindu-se deasupra cheliei lui stralucitoare , pe care ateriza din cand in cand pentru a-i aplica cate o intepatura zdravana.Omul a incercat sa scape cu o palma de enervantul sau dusman dar , in loc sa nimereasca musca , si-a dat o lovitura usturatoare peste chelie.Musca si-a reinceput atacurile asupra omului dar, de aceasta data , mai intelept , omul nu a mai incercat sa o loveasca ci si-a spus in sinea lui :

" Daca iei in seama dusmanii vrednici de dispret nu realizezi altceva decat sa iti faci rau tie insuti."


Fabule pe aceeasi tema in blogul "Povesti pentru copii" :

Mustele si albina – Fabula de Alexandru Donici

Musca , fabula de Alexandru Donici

Mustele si albina – Fabula de Alexandru Donici

Doua muste sprintenele
In tari straine porneau
Si pe albina cu ele
Cam astfel o imbiau :
- Hai sa mergem , surioara !
Papagalii toti ne-au spus
Ca pe-acolo-i numai vara ,
Soarele n-are apus .
Libertatea preadomneste
In tot ce-i vietuitori
Si dreptatea nu scuteste
Nici de monstri-ucigatori .
Iar aice …oh! ce soarta !
Sa traiesti in tara ta ,
Aci vie , aci moarta ,
Fara a te desfata .
Paianjenii pe la tara
In mreaja ne potopesc ;
Iar prin targuri , pierde-vara ,
Ca pe dusmani ne gonesc.
Aparatori, cea hartie ,
Toate s-au descoperit ;
Vii sa gusti din farfurie
Si pe loc te-ai otravit .
La mezelicuri capace
S-au raspandit de ajuns ;
Apoi raul ce ne face
Paharul cu miere uns !...
-Cale buna , musti , de-aice !
Le zise albina lor.
Eu raman , caci sunt ferice
Si in tara-mi vreau sa mor ,
Pamantenii, mic si mare,
Ai mei faguri toti iubesc ;
Si pentru-a mea bunastare ,
Vara , iarna , ingrijesc.
Iar voi , oriunde va-ti duce,
Daca si-n acele tari
Vreun bine nu-ti aduce ,
Nu veti afla desfatari.

Acel ce pentru-a lui tara
In fapta face folos,
Orice rau il impresoara ,
Nu o lasa bucuros ;
Iar acel ce nu lucreaza
La edificiul comun
Singur se expatriaza ,
Caci nimic nu face bun.

Musca , fabula de Alexandru Donici

De la arat un plug
Venea încet spre casă
Şi, la un bou pe jug,
O muscă se-aşezase.
Iar ei, spre-ntâmpinare,
O altă muscă-n zbor
Îi face întrebare:
- De unde, dragă sor ?
- Şi mai întrebi de unde!
Ei musca îi răspunde
C-un aer supărat.
Au nu pricepi ce facem ?
Nu vezi că noi ne-ntoarcem
Din câmp, de la arat!
Spre laudă deşartă
Mulţi zic: noi am lucrat,
Când ei lucrează-n faptă,
Ca musca la arat.