Desi este una din cele mai mari sarbatori ale crestinismului ortodox , Rusaliile , "Pogorarea Sfantului Duh" ori "Cincizecimea" , avand loc la 50 de zile dupa Pasti , isi are originile in religia pagana , respectiv in festivalul roman "Rosalia" ori "sarbatoarea trandafirilor" , ocazie cu care se aduceau trandafiri la mormintele celor apropiati si se organizau ospete in onoarea celor morti.Asa cum precizeaza Romulus Vulcanescu in cartea "Mitologie romana" , Rosalia a fost adoptata de daci in vremea ocupatiei romane , stravechiul cult al mortilor de origine dacica impletindu-se cu elemente aduse de cohortele de legionari proveniti din toate zonele imperiului roman.
Semidivinitati si personaje mitice seducatoare , Rusaliile sau Rusalcele sunt , in legendele populare romanesti, sunt niste fecioare frumoase (fiice ale imparatului Rusalim) , imbracate in vestminte stravezii , prin care li se ghiceste goliciunea , ce isi fac aparitia in perioada verii , in vazduh , in paduri , ostroave si zone muntoase izolate , in care dantuiesc si petrec la adapost de ochii oamenilor.Daca , totusi, se intampla sa fie zarite de un muritor ori vreo faptura omeneasca calca din greseala peste iarba arsa in care au horit , ghinionistul om este lovit de o boala mentala necrutatoare , caracterizata in folclor drept "luat de Rusalii", de care se poate vindeca prin descantece ori prin intermediul horei Calusarilor.La fel de riscant este ca o faptura omeneasca sa le surprinda in timpul magicei lor hore sub lumina Lunii , atunci cand goale ori cu sanii dezveliti si parul despletit , Rusaliile se dedau unui ritual de neinteles pentru muritori.In stravechiul dans al Calusarilor , se obisnuia sa se sara peste foc pentru a scapa nevatamat in urma intalnirii cu Ielele .Intr-un alt tip de vindecare rituala , bolnavii erau scosi afara din casa , asezati cu fata in sus pe pamant si cu capul indreptat catre rasarit sau miazazi , langa ei fiind amplasat steagul Calusarilor si o oala de lut cu apa , legata cu ata rosie , de care este prins si un pui de gaina. Calusarii se prindeau in joc de trei ori , ei antrenandu-l in dans si pe cel suferind , in final vataful aruncand oala in sus .Atunci cand se izbea de pamant , oala trebuie sa se sparga , puiul sa moara , iar apa din oala este necesar sa il stropeasca pe bolnav .Daca se intampla in acest fel, omul se insanatosea si juca impreuna cu calusarii , in caz contrar fiind sortit sa moara. In Valcea, exista traditia ingroparii "Caprei" (un lemn cocarjat , cu unul din capete sculptat ca un bot de capra , ce era purtat la brau de catre unul din calusari) odata cu venirea anotimpului rece, ea fiind dezgropata de Rusalii , un simbolism asociat cu ciclul mortii si invierii soarelui."Capra" putea fi dezgropata si mai inainte , atunci cand se imbolnavea cineva , calusarii urmand a juca pentru insanatosirea celui suferind.
Rusaliile sau Ielele sunt cunoscute drept ursitoare ale copiilor si prezicatoare ale mortii oamenilor.Ca mijloace de protectie fata de aceste fiinte nepamantene , satenii obisnuiau sa isi decoreze casele cu leustean , usturoi , crengute de tei sau sa le imbuneze prin pomeni in ziua "Mosilor de vara" , Ielele fiind considerate uneori a fi spirite ale mortilor (sau suflete ale unor fete moarte) , eliberate din morminte din Joia Mare si pana la slujba din duminica de Rusalii.
Alte superstitii , traditii si obiceiuri de Rusalii cuprind :
- In ziua de Rusalii , oamenii purtau pelin in san sau la brau , perntru a fi aparati fata de Iele.In unele regiuni, satenii considerau de bun augur sa poarte la san ori la brau trei fire de usturoi , in altele obisnuindu-se sa se poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie.
- Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii , in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni.
-In unele regiuni folclorice , precum cea de pe valea Gurghiului , din judetul Mures , exista in fiecare an , dupa Rusalii , traditia "udatului nevestelor" .Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase.
- In Bihor , se obisuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul anului , in care se punea faina si sare amestecate cu furaje.Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite rele.Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra , indicata pentru femeile ce isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi.
- In satul Batin din judetul Cluj se practica obiceiul "impanatului boului" , in care un astfel de animal defila pe ulite , gatit cu ghirlande de flori , urmat de oamenii din sat.Preotul sfintea apoi boul in fata parohiei si dadea de baut oamenilor din procesiune.Urma ca boul sa fie eliberat si stapanit de catre o fecioara , ce dadea ocol cu el unei mese de trei ori.Curajoasa fata era recompensata, se spune, prin faptul ca o astepta maritisul in mai putin de un an.
- In Banat , se credea ca de la Joia Mare si pana la "Rusitori" (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul , raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie.
- Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala , amuteala , strambarea gurii , ologeala , dambla ori luat de vant.
- Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii.
- In Valcea , usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre , pentru a feri casele de duhuri rele.
- Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat , ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji.
- Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc , tei sau cu flori.
- Potrivit unui alt obicei, oamenii duceau la biserica ramuri de tei si frunze de nuc , semnificand limbile de foc prin care si-a aratat puterea Sfantul Duh atunci cand a coborat peste Sfintii Apostoli.Dupa ce erau sfintite, acestea se asezau la stresinile caselor si la icoane, ca mijloace de protectie a locuintei si familiei.
- In unele regiuni , pentru a se scapa de razbunarea Ieleleor, se infingea in parul portii un craniu de cal.
- In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele.
- In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp , in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului , in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina.
- Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face pasca.Pana la viitorul Paste , acest lucru este oprit.
- Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Showing posts with label rusalii. Show all posts
Showing posts with label rusalii. Show all posts
Saturday, June 11, 2011
Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti
In sambata dinaintea duminicii Rusaliilor , numita "sambata Rusaliilor" , "sambata dinaintea duminicii pogararii Sfantului Duh " ori "Mosii de vara" , are loc prin traditie pomenirea generala a mortilor.De fapt , conform bisericii ortodoxe , in decursul anului exista numai doua sambete dedicate pomenirii mortilor , cea a Mosilor de vara si cea anterioara duminicii lasatului de sec de carne sau a "infricosatei judecati" ("Mosii de iarna").
In cultul funerar al mortilor din Romania , "Mosii" sunt considerati a fi stramosii , antemergatorii nostri pe pamant , parintii sau rudele noastre apropiate .Potrivit lui Simeon Fl. Marian, Mosii de vara fac parte dintre mosii arhaici , in traditia populara ei fiind vazuti drept noua unchesi batrani vestiti gratie bunatatii si minunilor faptuite de ei.Se zice ca in zilele anterioare Mosilor de vara sau "Mosilor cireselor" , mortii se trezesc din somnul de moarte si se se indreapta catre o legendara "Vale cu Dor" , loc in care gasesc toate pomenile facute pentru ei.Aceia dintre morti care nu afla nimic de pomana , strang tarana in poala si se inapoiaza intristati in salasul mortii.O superstitie adanc inradacinata in folclor spune ca sufletele celor morti parasesc mormintele in Joia Mare si zboara libere ca pasarile cerului vreme de 50 de zile pana in sambata de Rusalii.Tocmai pentru ca mortii sa se intoarca linisititi in cimitire , oamenii incercau sa ii induplece si sa ii imbuneze prin pomeni , ingrijirea si impodobirea mormintelor si a gospodariilor cu ramuri de tei.
Cu ocazia Mosilor de vara , se dau de pomana cani, oale, strachini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cirese si umplute cu apa , lapte ori vin , dar si mancare gatita (calda) , impreuna cu paine , colaci si lumanari aprinse.Vasele cu apa , vin si lapte sunt ofrande simbolice , prin care oamenii se asigura ca cei morti vor avea ce bea pe lumea cealalta.Totodata, obiceiul de a imparti vase din lut avea , se pare, drept scop reamintirea faptului ca toti oameni sunt facuti din pamant , in pamant gasindu-si salas dupa moarte .In vremurile de demult , in vase sau cofe se turna apa de la un izvor sau o fantana , lasandu-se apoi in acel loc cate un ban, ca o forma de plata pentru apa , astfel incat pomana sa fie primita .In unele zone , a doua zi dupa Mosii de vara , adica in duminica Rusaliilor , se dau de pomana portii de orez cu lapte ori colarezi , aceste bucate nefiind asternute in farfurii ci pe frunze de tei .Se zice ca mortii care nu au fost pomeniti revin in morminte cu o frunza de tei in gura , aceste impartiri de orez si colarezi fiind destinati acelor "mosi" care nu au primit nimic.
Alte superstitii si traditii specifice zilei Mosilor de vara :
- Se aduc la biserica frunze de nuc si ramuri de tei care , dupa ce sunt sfintite, se aseaza la streasina casei sau la icoana pentru a feri locuinta de rele. Crengile de tei astfel sfintite se spune ca au puterea de a lecui surzenia.
- Nu se matura, ca sa nu se dea praf in ochii mortilor ce stau in spatele usii pana duminica , cand se inalta catre cer dupa savarsirea liturghiei de Rusalii.
- Nu se toarce ca nu cumva sa se intoarca inapoi colacii de la morti.
- Nu trebuie sa dormi afara , sa te duci la fantana ori la rascruci de drumuri , intrucat vazduhul este plin de spiritele mortilor eliberate in Joia Mare.
- Nu se arunca gunoiul afara , intrucat acesta poate ajunge la morti , in locul mancarii si bauturii pe care le asteapta.
- Femeile care muncesc in sambata de Rusalii risca sa le amorteasca mainile.
- Ploaia din ziua Mosilor de vara preveste o recolta bogata.
- Pentru a fi protejat fata de pierderi ori furtuni , trebuie sa dai de pomana din primul fel de mancare pe care il gatesti in ziua Mosilor de vara.
- Toate lucrurile pe care le dai de pomana trebuie sa fie noi (cani, strachini, vase, cofe).
- Ca sa scapi de o ploaie de vara , tot ce ai de facut este sa arunci afara o ramura de tei sfintita in ziua Mosilor de vara.In acest fel, ploaia se va opri.
- Femeile ce ii cinstesc an de an pe Mosii de vara vor avea intotdeuna sufletul tanar si nu vor imbatrani la fel de repede ca celelalte surate ale lor.
- Ca sa iti rodeasca gradina , trebuie sa dai de pomana usturoi si ceapa verde .
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor
In cultul funerar al mortilor din Romania , "Mosii" sunt considerati a fi stramosii , antemergatorii nostri pe pamant , parintii sau rudele noastre apropiate .Potrivit lui Simeon Fl. Marian, Mosii de vara fac parte dintre mosii arhaici , in traditia populara ei fiind vazuti drept noua unchesi batrani vestiti gratie bunatatii si minunilor faptuite de ei.Se zice ca in zilele anterioare Mosilor de vara sau "Mosilor cireselor" , mortii se trezesc din somnul de moarte si se se indreapta catre o legendara "Vale cu Dor" , loc in care gasesc toate pomenile facute pentru ei.Aceia dintre morti care nu afla nimic de pomana , strang tarana in poala si se inapoiaza intristati in salasul mortii.O superstitie adanc inradacinata in folclor spune ca sufletele celor morti parasesc mormintele in Joia Mare si zboara libere ca pasarile cerului vreme de 50 de zile pana in sambata de Rusalii.Tocmai pentru ca mortii sa se intoarca linisititi in cimitire , oamenii incercau sa ii induplece si sa ii imbuneze prin pomeni , ingrijirea si impodobirea mormintelor si a gospodariilor cu ramuri de tei.
Cu ocazia Mosilor de vara , se dau de pomana cani, oale, strachini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cirese si umplute cu apa , lapte ori vin , dar si mancare gatita (calda) , impreuna cu paine , colaci si lumanari aprinse.Vasele cu apa , vin si lapte sunt ofrande simbolice , prin care oamenii se asigura ca cei morti vor avea ce bea pe lumea cealalta.Totodata, obiceiul de a imparti vase din lut avea , se pare, drept scop reamintirea faptului ca toti oameni sunt facuti din pamant , in pamant gasindu-si salas dupa moarte .In vremurile de demult , in vase sau cofe se turna apa de la un izvor sau o fantana , lasandu-se apoi in acel loc cate un ban, ca o forma de plata pentru apa , astfel incat pomana sa fie primita .In unele zone , a doua zi dupa Mosii de vara , adica in duminica Rusaliilor , se dau de pomana portii de orez cu lapte ori colarezi , aceste bucate nefiind asternute in farfurii ci pe frunze de tei .Se zice ca mortii care nu au fost pomeniti revin in morminte cu o frunza de tei in gura , aceste impartiri de orez si colarezi fiind destinati acelor "mosi" care nu au primit nimic.
Alte superstitii si traditii specifice zilei Mosilor de vara :
- Se aduc la biserica frunze de nuc si ramuri de tei care , dupa ce sunt sfintite, se aseaza la streasina casei sau la icoana pentru a feri locuinta de rele. Crengile de tei astfel sfintite se spune ca au puterea de a lecui surzenia.
- Nu se matura, ca sa nu se dea praf in ochii mortilor ce stau in spatele usii pana duminica , cand se inalta catre cer dupa savarsirea liturghiei de Rusalii.
- Nu se toarce ca nu cumva sa se intoarca inapoi colacii de la morti.
- Nu trebuie sa dormi afara , sa te duci la fantana ori la rascruci de drumuri , intrucat vazduhul este plin de spiritele mortilor eliberate in Joia Mare.
- Nu se arunca gunoiul afara , intrucat acesta poate ajunge la morti , in locul mancarii si bauturii pe care le asteapta.
- Femeile care muncesc in sambata de Rusalii risca sa le amorteasca mainile.
- Ploaia din ziua Mosilor de vara preveste o recolta bogata.
- Pentru a fi protejat fata de pierderi ori furtuni , trebuie sa dai de pomana din primul fel de mancare pe care il gatesti in ziua Mosilor de vara.
- Toate lucrurile pe care le dai de pomana trebuie sa fie noi (cani, strachini, vase, cofe).
- Ca sa scapi de o ploaie de vara , tot ce ai de facut este sa arunci afara o ramura de tei sfintita in ziua Mosilor de vara.In acest fel, ploaia se va opri.
- Femeile ce ii cinstesc an de an pe Mosii de vara vor avea intotdeuna sufletul tanar si nu vor imbatrani la fel de repede ca celelalte surate ale lor.
- Ca sa iti rodeasca gradina , trebuie sa dai de pomana usturoi si ceapa verde .
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor
Subscribe to:
Posts (Atom)
