Era o zi frumoasa si matusica Maria se bucura de caldura soarelui care ii incalzea spatele si ceafa si se minuna cat de frumoase erau culorile din jur sub lumina stralucitoare a soarelui.Marea arata atat de verde , cerul atat de albastru , nisipul atat de galben , iar macii din imprejurimi atat de rosii ! Dintr-o data , matusica Maria a simtit cum o trece un fior de racoare si a observat ca , in jurul ei , culorile incepusera sa isi piarda stralucirea.
Si-a ridicat privirea si a observat ca soarele nu mai ardea la fel de tare ca de obicei.Putin cate putin , el s-a schimbat din galben in portocaliu , apoi in rosu si, in cele din urma , a capatat o culoare maronie.Dintr-o data soarele a inceput sa cada .La inceput incetisor , apoi din ce in ce mai repede.
Inainte sa isi dea seama ce se intampla , s-a auzit o bubuitura si ceva a cazut pe pamant chiar in fata ei. Arata ca o minge de fotbal uriasa , de culoarea namolului.Matusica Maria se minuna , intrebandu-se ce ar putea fi cand, intr-o clipa , intelese ca era chiar soarele.
Rex incepuse deja sa il miroase , curios , dand tarcoale misteriosului obiect , dar matusica i-a spus sa stea deoparte.
Matusica Maria a privit cu o mai mare atentie si , spre surpriza ei, si-a dat seama ca soarele avea doi ochi , doua urechi , un nas si o gura.Soarele o privea cu o tristete asa de mare incat matusica Maria nu a putut sa nu simta parere de rau pentru el."Esti bine ? Pot sa te ajut cu ceva ?" a intrebat ea cu bunatate.
Soarele i-a raspuns cu o voce adanca :
"Nu ma simt prea bine.Azi dimineata ma simteam in plina forma pe cer , dar apoi a inceput sa ma doara capul si sa ma ajunga oboseala , asa ca n-am mai putut straluci deloc.Nici macar n-am mai putut sa raman pe cer."
"Ce-ar fi sa vii cu mine pana la casuta mea ? , i-a propus matusica Maria."Uite, daca o luam pe aleea asta ajungem imediat."
Soarele a acceptata invitatia ei amabila si, rotindu-se incetisor , a mers cu matusica Maria pana la intrarea in casa ei , unde , desi si-a supt burta , abia a reusit sa intre pe usa."Ia loc , te rog" , i-a spus matusica Maria."Vrei sa-ti aduc ceva sa mananci sau sa bei ?"
"Nu , multumesc " , i-a raspuns soarele."Atata doar ca ma simt foarte obosit.Ai cumva vreun loc in care sa ma odihnesc putin ?"
Matusica Maria l-a condus pe scari , in camera de oaspeti , si i-a zis :
" Stai culcat pana cand te vei simti mai bine.Daca ai nevoie de ceva , striga-ma si voi veni indata".
Matusica Maria si Rex au coborat scarile si s-au asezat pe o canapea , uitandu-se cu ingrijorare unul la celalalt.Ce s-ar putea intampla daca soarele nu ar mai straluci vreodata ? Va deveni oare lumea , pentru totdeuna , un loc rece , intunecat si inspaimantator ?
Doua ore mai tarziu , matusica Maria si-a luat inima in dinti si s-a dus sa vada ce mai facea soarele.Dupa ce urcat treptele scarii , a batut la usa .
"Intra" , s-a auzit un raspuns slab."Cum te mai simti ?" a intrebat matusa Maria.
Soarele i-a spus ca se simtea nitel mai bine , insa matusica a putut zari ca el plansese.
"Imi iubesc slujba" , i-a zis soarele."Calatoresc in jurul lumii in fiecare zi si aduc caldura si lumina oamenilor.Cred ca aduc si bucurie , pentru ca oamenii incep intotdeuna sa zambeasca atunci cand sunt deasupra lor.Ma simt atat de fericit cand ii vad pe oameni fericiti in lumina mea aurie.Asta este prima data cand i-am lasat fara razele mele.”
Induiosata , matusa Maria i-a dat o imbratisare .
“Te vei intoarce in curand pe cer , acolo unde iti este locul “ , l-a incurajat ea.”Nu ai vrea sa bei sau sa gusti ceva ?”
“Mi-ar place o cana cu ceai si un biscuit.” i-a raspuns soarele.
Matusa Maria i-a adus o ceasca cu ceai fierbinte si o farfurioara cu biscuiti.Soarele a baut cu pofta din ceai si a terminat de mancat toti biscuitii.In timp ce facea asta , matusica Maria il asculta cu interes povestirile despre cate lucruri vazuse din cer de atata amar de vreme de cand isi avea locul acolo.
“Fii amabila “, i-a spus , apoi, soarele , “ai putea sa ma lasi sa mai dorm putin ? Sper sa fiu cat mai refacut cand va veni dimineata.”
Matusica Maria i-a urat noapte buna si a inchis cu grija usa de la camera de oaspeti,
A doua zi dimineata , soarele s-a trezit devreme , plin de stralucire.I-a marturisit matusii Maria ca se simtea mult mai bine si i-a multumit pentru bunatatea ei.
“Ei , nu a fost nici un deranj” , i-a raspuns matusica Maria .”Noi , cei de aici , de pe pamant trebuie sa iti multumim pentru ceea ce faci pentru noi.”
“Cu placere” , i-a zis soarele.”Ma intrebam… Ii vad adesea pe oameni mancand la micul dejun oua si slanina..Pare sa le placa asa de mult…Ma intrebam daca…”
Soarelui ii era rusine sa ceara , dar matusica Maria a ghicit ce isi dorea .
“Vrei sa gusti niste oua cu slanina ?” , l-a intrebat ea.
“ Mi-ar placea tare mult” , i-a spus cu un ras zglobiu soarele.
Matusica Maria a gatit de indata un mic dejun urias cu oua , slanina , carnati , rosii , ciuperci si paine prajita.
Soarele a mancat o multime , cu pofta , si a dat gata patru cani cu ceai.
“Multumesc inca o data “ , i-a zis soarele , “acum trebuie sa plec.”
Afara era o dimineata friguroasa si cenusie.Rex si matusica Maria l-au condus pana in gradina din fata casei.
“La revedere “ , i-au spus cei doi soarelui.
Soarele era acum atat de stralucitor acum incat nu il mai puteai privi fara sa te doara ochii.El a facut o saritura in sus , apoi inca una , iar la cel de-al treile salt a inceput sa se ridice in vazduh , din ce in ce mai repede , pana cand si-a reluat locul lui obisnuit din cer si a inceput sa lumineze din nou deasupra pamantului.
Chiar atunci a trecut pe strada un vecin .
“Hei , ce vreme schimbatoare !” , a exclamat el.
“Intr-adevar”, i-a spus matusica Maria , “ dar cred ca , pana la urma , va fi o zi foarte frumoasa !”
Copyright © freelancergabe2@yahoo.com . 2009
No comments:
Post a Comment