Cand ascultam Beyonce - Sweet Dreams si mergeam spre facultate ca si copilot aveam un sentiment extraordinar de puternic si o tresaltare a intregului ci / zen pentru ca .. surpriza.. mergeam direct la cafea. Si cum afara era zapada si frig, iar scaunele incalzite te faceau sa amortesti si sa nu vrei sa te mai misti, vroiai ca si cafeaua sa iti apara in mana si tigara sa se aprinda in gura. Iti doreai ca dupa ce ai toate "chestiile" necesare unei dimineti perfecte ca drumul pana la scoala sa fie lung, astfel incat sa nu ajungi prea repede.
Nu imi e dor de scoala ci imi e dor de prieteni, de cativa colegi, imi e dor de bmw-ul din `99 al lui Vladut si de vremurile bune in care dimineata te trezeai cu placere doar pentru ca stiai ca Fat Joe iti va canta Make it Rain la un volum mai mult decat satisfacator.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment