Showing posts with label romanesti. Show all posts
Showing posts with label romanesti. Show all posts

Saturday, August 13, 2011

Sfanta Maria in superstitii si traditii romanesti



Toamna incepe sa ne zambeasca gales , asa ca barbatii ar trebui sa isi agate palariile in cui si sa isi indese pe cap caciulile , fara a le scoate cu nici un pret atunci cand nu sunt sub acoperamantul unei case.Daca esti nemaritata , cauta neaparat niste frunze de navalnic si pune-ti-le degraba la san , nu lasa candela sa se stinga nici o clipa , spala icoana maicii Domnului cu apa de busuioc si aseaza in dreptul ei flori proaspete , abia culese .Numai in acest fel ai sansa de a-ti zari in prag barbatul care ti-e ursit drept sot.Nu care cumva sa mergi de-a indaratelea ori sa iti tunzi parul si sa il slobozesti la gunoi ! Sa nu te puna pacatul sa aprinzi focul in vatra sau sa pui mancare pe foc !



Chiar nu stii ce se intampla ? Ei bine, este 15 august .E ziua Sfintei Maria Maria sau a Santamariei , mama lui Iisus recunoscuta in folclorul vechi romanesc drept "mama pamantului" ! Este vorba despre o sarbatoare numita in credinta crestin ortodoxa Adormirea Maicii Domnului sau Uspenia (din cuvantul slav "uspenije" , adica "dormit").Cu toate ca unii spun ca nu este potrivit ca cineva din cei peste 2.200.000 de romani purtand numele de Maria , Marian , Mariana , Marin , Marina , Mioara , Marilena sau Marioara sa isi serbeze ziua onomastica pe data de 15 august , chiar biserica ortodoxa recunoaste ca in cazul unui personaj sfant de o asemenea importanta nu este cazul sa se vorbeaca despre moarte ci numai despre o adormire , sau o trecere binecuvantata catre taramurile pure ale raiului.La urma urmei, pe 15 august , de Sfanta Maria , au loc an de an festivitatile legate de Ziua Marinei .



Iata alte cateva traditii si superstitii populare romanesti asociate cu ziua Sfintei Maria Mari :



- Femeile dau de pomana celor saraci mici faguri de miere , prune , struguri timpurii si apa , alaturi de o lumanare aprinsa , astfel incat Fecioara Maria sa intervina pe langa Domnul pentru iertarea pacatelor celor morti si izbavirea sufletelor lor.De altfel, se spune ca Maica Domnului va arunca un navod in iad in ziua judecatii de apoi , iar sufletele osanditilor vrednici sa se prinda de el se vor putea bucura de iertarea pacatelor.

- Pe 15 august , trebuie sa te rogi cu sufletul deschis si fara nici o opreliste la icoana Sfintei Maria , in special daca iti doresti sa te casatoresti , sa te insanatosesti dupa o boala , sa nasti usor si sa ai parte de copii sanatosi si baftosi.Femeile insarcinate ar trebui sa pastreze cu sfintenie postul de Santamaria , mai ales pe 14 august , ziua Cercurilor Sfintei Maria , cand nu au voie sa lucreze in nici un fel.

- Daca in preajma zilei de 15 august infloresc trandafirii , se prevesteste o toamna lunga si calda , cu belsug de ploi , recolte bogate si mult soare.

- Odata cu Sfanta Maria Mare pot incepe semanaturile de toamna si turmele de oi coboara de pe munte .

- De Santamaria se aduna flori inmiresmate de o mare putere de a lecui si a apara impotriva trasnetelor.Unele sunt asezate la icoana, altele au o alta intrebuintare.Astfel , "palma Maicii Domnului" se pune in apa de imbaiere pentru a face corpul sa isi mentina si sporeasca frumusetea si sanatatea.

- In unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicatesa specifica zilei de Uspenie.In alte parti din Romania , pe 15 august , pandarii sau paznicii viilor isi luau postul in primire , spre a alunga nepoftitii vrand sa se infrupte din ciorchini dand sa se parguie , inclusiv pe cei din neamul pasaresc.Se obisnuia ca unele femei cu daruri magice sa ferece prin descantece ciocul pasarilor pentru a le impiedica sa dea iama in struguri.

- In ajunul zilei de Sfanta Maria Mare , vrajitoarele o pot intalni in vis pe maica Domnului , primind de la ea sfaturi si indrumari pentru descantecele lor.

- In ziua de 15 august, usa de la gospodarie trebuie sa fie lasata deschisa inainte de rasaritul soarelui , astfel incat Fecioara Maria sa poata intra daca isi doreste , daruind noroc si alinare celor din casa.

- Daca vor sa nu fie loviti de soarta , barbatii nu trebuie sa se scalde in apele curgatoare.

- De Uspenie nu se face hora.Jocul este permis abia odata cu ziua de 16 august.Din aceeasi data si pana pe 14 noiembrie , nuntile se pot face fara nici o opreliste.





Copyright © godessdiana88 . 2011



Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :



Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie



Ritualurile dragostei | Superstitiile indragostitilor



Ce inseamna cand ti se zbate pleoapa ? - Semnificatii si superstitii

Tuesday, June 28, 2011

Sfantul Petru in superstitii si traditii romanesti

29 iunie, data la care se sarbatoreste an de an in calendarul crestin - ortodox ziua Sfintilor Petru si Pavel sau Sanpetru de vara , consemna in calendarul popular agricol romanesc inceperea celei de-a doua parti a anului.Desi pe 29 iunie sunt omagiati ambii sfinti , in traditia romanesca numai Sfantul Petru joaca un rol central, ca patron al agricultorilor.

Potrivit credintelor populare , Sfantul Petru este mana dreapta a lui Dumnezeu , avand in primire portile raiului.Totodata el indeplineste si functia de chelar al paradisului , asa ca are in grija granele pe care trebuie sa le imparta animalelor.La origine, se zice ca Sfantul Petru era un om simplu , un taran care se indeletnicea cu muncile campului , crestea animale si ii placea mai ales sa pescuiasca.Tocmai datorita harniciei lui , Domnul l-ar fi adus in cer si i-ar fi incredintat cheile raiului.Sfantul Petru guverneaza peste ploaie si caldura , si poseda puterea de a arunca grindina peste pamant.Inainte de a o slobozi , el o fierbe trei zile la rand pentru a o marunti astfel incat sa nu vateme prea tare ogoarele muritorilor.Cand tunetele se aud cumva innabusit ori se izvodeste huruit mare in ceruri inainte de ploaie se spune ca Sfantul Petru a pus la fiert piatra pentru grindina.

Atunci cand Sfantul Petru pocneste cu biciu-i napraznic, din sfichiul acestuia rasar scantei care , ajunse pe pamant , se transforma in licurici.Iviti in preajma zilei de 29 iunie, licuricii sunt meniti de Sfantul Petru sa ii calauzeasca pe oamenii rataciti in paduri.

Conform calendarului popular romanesc , cucul (dar si privighetoarea) nu mai canta incepand cu 29 iunie.Explicatia acestui fenomen ? Se zice ca aceasta pasare a fost nasita de Sfantul Petru, insa nu si-a respectat tatal dumnezeiesc , asa ca intr-o buna zi i-a furat acestuia caii.Inspaimantat de fapta lui , cucul se ascunde cu frica in san ori de cate ori zareste licuricii, trimisii pe pamant ai nasului sau. Cu toate acestea , ziua canta plin de nepasare , dar numai pana in prejma sarbatorii Sfantului Petru cand , temator peste poate , amuteste.

Desi un personaj al cerurilor, Sfantul Petru este foarte popular in superstitiile , snoavele , legendele si povestile romanesti , intrucat coboara adesea pe pamant de unul singur sau impreuna cu Dumnezeu.

Intr-o astfel de legenda se spune ca Dumnezeu i-a marturisit odata Sfantului Petru ca anul ce urma sa vina nu va aduce deloc ploaie.Ingrijorat pentru soarta cumatrului sau de pe pamant , Sfantul i-a dat de stire acestuia , in asa fel incat acesta sa nu isi mai risipeasca pe banii pe seminte si arat.Desigur, Dumnezeu nu avea cum sa nu afle isprava ajutorului sau .
In anul ce a sosit, desi nu a cazut strop de ploaie pe tarana, ogoarele au fost parca mai bogate decat niciodata .Toti oamenii s-au bucurat de belsug , cu exceptia cumatrului Sfantului Petru , caruia nu avea cum sa ii rodeasca pe camp nimic altceva decat buruieni si ciulini.Spasit , pazitorul raiului i-a marturisit Domnului indiscretia sa, si l-a rugat sa aiba grija de ruda sa impovarata de o casa plina cu copii.Dumnezeu l-a mustrat pe Sfantul Petru dar l-a iertat si i-a spus sa il instiinteze pe cumnatul sau sa dea foc ierbilor salbatice de pe ogorul lui.Pamnateanul a facut asa cum i s-a zis si , ca prin farmec, campurile lui s-au umplut cu grau si porumb urias , cum taranii nu mai vazusera decat pe campurile boierilor.Satenii , impresionati de aceasta minune , si-au zis sa faca la fel , pentru a fi binecuvantati de Domnul asemeni cumnatului lui Sfantul Petru.Nu au pregetat mult si si-au dat foc si ei ogoarelor pe care aveau grane, insa Dumnezeu nu le-a daruit nimic pentru a-i invata minte ca "lacomul mai mult pagubeste".

Intr-o alta poveste populara , Sfantul Petru ar fi avut drag de o pescarita careia nu ii putea refuza aproape nimic.Intr-o noapte aceasta a prins o multime de pesti, dar nu a reusit sa vanda a doua zi in targ decat o mica parte dintre ei.Suparata , pescarita s-a adresat Sfantului Petru, iar acesta a poruncit de indata sa se tina post , astfel incat sa se vanda tot pestele prietenei sale.In acest fel , se zice, ar fi fost inaugurat postul Sfantului Petru.

Alte superstitii si traditii romanesti de Sfantul Petru :

- Sfantul Petru este mai mare peste lupi. Pe 29 iunie iunie se tine "sarbatoarea lupilor" , un obicei prin care se previne ca lupii sa dea iama in vite.Potrivit unor zone folclorice , Sanpetru de vara este separat de o jumatate de an de fratele sau , Sanpetru de iarna , acesta din urma fiind de fapt patronul lupilor.
- Pentru a nu li se inmulti petele de pe fata si a nu fi socotiti astfel jidovi, oamenii pistruiati se spala cu apa pe fata la miezul noptii, atunci cand canta cocosii.
- Nu se bat merele ca nu cumva Dumnezeu sa dea peste ogoare cu piatra la fel de mare ca si aceste fructe.
- Este pacat sa mananci mere inainte de ziua Sfantului Petru.
- Pe 29 iunie se tin "Mosii de Sfantul Petru", ocazie cu care se dau de pomana merinde , fructe (zarzare, mere) si , in unele regiuni, chiar si imbracaminte.
- Cu ocazia Craciunului , Anului , Nou Bobotezei, Macinicilor, Sanzienelor , cerul se deschide o clipita si oamenii il pot zari pe Sfantul Petru la masa cereasca , in dreapta lui Dumnezeu.


Surse :

- Ion Ghinoiu - „Obiceiuri populare de peste an”
- Gh. F. Ciauşanu -„Superstiţiile poporului român”
- Antoaneta Olteanu - "Calendarele poporului român"


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Superstitiile in citate, aforisme, maxime

Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri

Solstitiul de vara in traditii, superstitii si vraji

Saturday, June 11, 2011

Rusaliile in superstitii si traditii romanesti

Desi este una din cele mai mari sarbatori ale crestinismului ortodox , Rusaliile , "Pogorarea Sfantului Duh" ori "Cincizecimea" , avand loc la 50 de zile dupa Pasti , isi are originile in religia pagana , respectiv in festivalul roman "Rosalia" ori "sarbatoarea trandafirilor" , ocazie cu care se aduceau trandafiri la mormintele celor apropiati si se organizau ospete in onoarea celor morti.Asa cum precizeaza Romulus Vulcanescu in cartea "Mitologie romana" , Rosalia a fost adoptata de daci in vremea ocupatiei romane , stravechiul cult al mortilor de origine dacica impletindu-se cu elemente aduse de cohortele de legionari proveniti din toate zonele imperiului roman.

Semidivinitati si personaje mitice seducatoare , Rusaliile sau Rusalcele sunt , in legendele populare romanesti, sunt niste fecioare frumoase (fiice ale imparatului Rusalim) , imbracate in vestminte stravezii , prin care li se ghiceste goliciunea , ce isi fac aparitia in perioada verii , in vazduh , in paduri , ostroave si zone muntoase izolate , in care dantuiesc si petrec la adapost de ochii oamenilor.Daca , totusi, se intampla sa fie zarite de un muritor ori vreo faptura omeneasca calca din greseala peste iarba arsa in care au horit , ghinionistul om este lovit de o boala mentala necrutatoare , caracterizata in folclor drept "luat de Rusalii", de care se poate vindeca prin descantece ori prin intermediul horei Calusarilor.La fel de riscant este ca o faptura omeneasca sa le surprinda in timpul magicei lor hore sub lumina Lunii , atunci cand goale ori cu sanii dezveliti si parul despletit , Rusaliile se dedau unui ritual de neinteles pentru muritori.In stravechiul dans al Calusarilor , se obisnuia sa se sara peste foc pentru a scapa nevatamat in urma intalnirii cu Ielele .Intr-un alt tip de vindecare rituala , bolnavii erau scosi afara din casa , asezati cu fata in sus pe pamant si cu capul indreptat catre rasarit sau miazazi , langa ei fiind amplasat steagul Calusarilor si o oala de lut cu apa , legata cu ata rosie , de care este prins si un pui de gaina. Calusarii se prindeau in joc de trei ori , ei antrenandu-l in dans si pe cel suferind , in final vataful aruncand oala in sus .Atunci cand se izbea de pamant , oala trebuie sa se sparga , puiul sa moara , iar apa din oala este necesar sa il stropeasca pe bolnav .Daca se intampla in acest fel, omul se insanatosea si juca impreuna cu calusarii , in caz contrar fiind sortit sa moara. In Valcea, exista traditia ingroparii "Caprei" (un lemn cocarjat , cu unul din capete sculptat ca un bot de capra , ce era purtat la brau de catre unul din calusari) odata cu venirea anotimpului rece, ea fiind dezgropata de Rusalii , un simbolism asociat cu ciclul mortii si invierii soarelui."Capra" putea fi dezgropata si mai inainte , atunci cand se imbolnavea cineva , calusarii urmand a juca pentru insanatosirea celui suferind.

Rusaliile sau Ielele sunt cunoscute drept ursitoare ale copiilor si prezicatoare ale mortii oamenilor.Ca mijloace de protectie fata de aceste fiinte nepamantene , satenii obisnuiau sa isi decoreze casele cu leustean , usturoi , crengute de tei sau sa le imbuneze prin pomeni in ziua "Mosilor de vara" , Ielele fiind considerate uneori a fi spirite ale mortilor (sau suflete ale unor fete moarte) , eliberate din morminte din Joia Mare si pana la slujba din duminica de Rusalii.

Alte superstitii , traditii si obiceiuri de Rusalii cuprind :

- In ziua de Rusalii , oamenii purtau pelin in san sau la brau , perntru a fi aparati fata de Iele.In unele regiuni, satenii considerau de bun augur sa poarte la san ori la brau trei fire de usturoi , in altele obisnuindu-se sa se poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie.
- Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii , in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni.
-In unele regiuni folclorice , precum cea de pe valea Gurghiului , din judetul Mures , exista in fiecare an , dupa Rusalii , traditia "udatului nevestelor" .Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase.
- In Bihor , se obisuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul anului , in care se punea faina si sare amestecate cu furaje.Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite rele.Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra , indicata pentru femeile ce isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi.
- In satul Batin din judetul Cluj se practica obiceiul "impanatului boului" , in care un astfel de animal defila pe ulite , gatit cu ghirlande de flori , urmat de oamenii din sat.Preotul sfintea apoi boul in fata parohiei si dadea de baut oamenilor din procesiune.Urma ca boul sa fie eliberat si stapanit de catre o fecioara , ce dadea ocol cu el unei mese de trei ori.Curajoasa fata era recompensata, se spune, prin faptul ca o astepta maritisul in mai putin de un an.
- In Banat , se credea ca de la Joia Mare si pana la "Rusitori" (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul , raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie.
- Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala , amuteala , strambarea gurii , ologeala , dambla ori luat de vant.
- Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii.
- In Valcea , usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre , pentru a feri casele de duhuri rele.
- Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat , ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji.
- Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc , tei sau cu flori.
- Potrivit unui alt obicei, oamenii duceau la biserica ramuri de tei si frunze de nuc , semnificand limbile de foc prin care si-a aratat puterea Sfantul Duh atunci cand a coborat peste Sfintii Apostoli.Dupa ce erau sfintite, acestea se asezau la stresinile caselor si la icoane, ca mijloace de protectie a locuintei si familiei.
- In unele regiuni , pentru a se scapa de razbunarea Ieleleor, se infingea in parul portii un craniu de cal.
- In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele.
- In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp , in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului , in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina.
- Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face pasca.Pana la viitorul Paste , acest lucru este oprit.
- Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.

Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:

Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti

Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii

Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri

Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti

In sambata dinaintea duminicii Rusaliilor , numita "sambata Rusaliilor" , "sambata dinaintea duminicii pogararii Sfantului Duh " ori "Mosii de vara" , are loc prin traditie pomenirea generala a mortilor.De fapt , conform bisericii ortodoxe , in decursul anului exista numai doua sambete dedicate pomenirii mortilor , cea a Mosilor de vara si cea anterioara duminicii lasatului de sec de carne sau a "infricosatei judecati" ("Mosii de iarna").

In cultul funerar al mortilor din Romania , "Mosii" sunt considerati a fi stramosii , antemergatorii nostri pe pamant , parintii sau rudele noastre apropiate .Potrivit lui Simeon Fl. Marian, Mosii de vara fac parte dintre mosii arhaici , in traditia populara ei fiind vazuti drept noua unchesi batrani vestiti gratie bunatatii si minunilor faptuite de ei.Se zice ca in zilele anterioare Mosilor de vara sau "Mosilor cireselor" , mortii se trezesc din somnul de moarte si se se indreapta catre o legendara "Vale cu Dor" , loc in care gasesc toate pomenile facute pentru ei.Aceia dintre morti care nu afla nimic de pomana , strang tarana in poala si se inapoiaza intristati in salasul mortii.O superstitie adanc inradacinata in folclor spune ca sufletele celor morti parasesc mormintele in Joia Mare si zboara libere ca pasarile cerului vreme de 50 de zile pana in sambata de Rusalii.Tocmai pentru ca mortii sa se intoarca linisititi in cimitire , oamenii incercau sa ii induplece si sa ii imbuneze prin pomeni , ingrijirea si impodobirea mormintelor si a gospodariilor cu ramuri de tei.


Cu ocazia Mosilor de vara , se dau de pomana cani, oale, strachini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cirese si umplute cu apa , lapte ori vin , dar si mancare gatita (calda) , impreuna cu paine , colaci si lumanari aprinse.Vasele cu apa , vin si lapte sunt ofrande simbolice , prin care oamenii se asigura ca cei morti vor avea ce bea pe lumea cealalta.Totodata, obiceiul de a imparti vase din lut avea , se pare, drept scop reamintirea faptului ca toti oameni sunt facuti din pamant , in pamant gasindu-si salas dupa moarte .In vremurile de demult , in vase sau cofe se turna apa de la un izvor sau o fantana , lasandu-se apoi in acel loc cate un ban, ca o forma de plata pentru apa , astfel incat pomana sa fie primita .In unele zone , a doua zi dupa Mosii de vara , adica in duminica Rusaliilor , se dau de pomana portii de orez cu lapte ori colarezi , aceste bucate nefiind asternute in farfurii ci pe frunze de tei .Se zice ca mortii care nu au fost pomeniti revin in morminte cu o frunza de tei in gura , aceste impartiri de orez si colarezi fiind destinati acelor "mosi" care nu au primit nimic.

Alte superstitii si traditii specifice zilei Mosilor de vara :

- Se aduc la biserica frunze de nuc si ramuri de tei care , dupa ce sunt sfintite, se aseaza la streasina casei sau la icoana pentru a feri locuinta de rele. Crengile de tei astfel sfintite se spune ca au puterea de a lecui surzenia.

- Nu se matura, ca sa nu se dea praf in ochii mortilor ce stau in spatele usii pana duminica , cand se inalta catre cer dupa savarsirea liturghiei de Rusalii.

- Nu se toarce ca nu cumva sa se intoarca inapoi colacii de la morti.

- Nu trebuie sa dormi afara , sa te duci la fantana ori la rascruci de drumuri , intrucat vazduhul este plin de spiritele mortilor eliberate in Joia Mare.

- Nu se arunca gunoiul afara , intrucat acesta poate ajunge la morti , in locul mancarii si bauturii pe care le asteapta.

- Femeile care muncesc in sambata de Rusalii risca sa le amorteasca mainile.

- Ploaia din ziua Mosilor de vara preveste o recolta bogata.

- Pentru a fi protejat fata de pierderi ori furtuni , trebuie sa dai de pomana din primul fel de mancare pe care il gatesti in ziua Mosilor de vara.

- Toate lucrurile pe care le dai de pomana trebuie sa fie noi (cani, strachini, vase, cofe).

- Ca sa scapi de o ploaie de vara , tot ce ai de facut este sa arunci afara o ramura de tei sfintita in ziua Mosilor de vara.In acest fel, ploaia se va opri.

- Femeile ce ii cinstesc an de an pe Mosii de vara vor avea intotdeuna sufletul tanar si nu vor imbatrani la fel de repede ca celelalte surate ale lor.

- Ca sa iti rodeasca gradina , trebuie sa dai de pomana usturoi si ceapa verde .


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:

Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii

Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri

Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor

Saturday, April 23, 2011

Pastele in superstitii si traditii romanesti

Potrivit credintei populare romanesti , dormitul in ziua de Pasti nu este deloc recomandabil.Daca atipesti in aceasta zi sfanta , strigoiul iti fura anafura de la biserica dintre dinti si o da de vanzare dracului, astfel incat vei fi pandit mereu de ghinioane si nu vei avea parte de belsug.Daca adormi de Pasti , tot anul vei fi somnoros , viermii iti vor manca semanaturile , ploaia iti va strica fanul cosit si te va prinde pe camp cand mergi la prasit .

Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul , fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala , cutremur , furtuna sau necaz.Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului.

In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.Apa, un simbol al purificarii trupesti si sufletesti , avea de altfel un rol aparte cu ocazia sarbatorii pascale.Un obicei ritual consta in spalatul cu apa neinceputa continand un ou rosu , eventual si unul alb (aducand sanatate si rumeneala in obraji) , un banut de argint ( simbol al bogatiei) si un fir de iarba verde ( semn al prosperitatii in casa) ori un fir de urzica (pentru a fi aspru si hotarat in viata). In Transilvania exista traditia "udatului" cu apa (din fantana) , si mai apoi cu parfum , tot ca un rit de curatire specific pascal.In Bucovina, fetele se spalau in dimineata de Paste cu apa folosita la curatatul clopotului, astfel incat sa fie frumoase si cautate de flacai in decursul intregului an.In alte regiuni folclorice, inainte de a merge la biserica, se recomanda ca fetele si baietii sa se uite intr-o fantana , ca sa fie la fel de frumosi ca si apa tot anul.

Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paste.Oamenii care se atingeau de ea (direct din solnita) , erau condamnati sa le asude mainile tot anul.Totodata, pentru a fi ferit de transpiratie in lunile de munca agricola ce urmau, traditia spunea ca , odata intors de la Inviere, trebuia sa pui mana pe o bucatica de fier sau pe clanta usii si sa spui : " Cum nu naduseste fierul si e rece , asa sa nu naduseasca mainile mele tot anul la lucru".Un alt remediu contra transpiratiei era sa atingi cu mana o piatra imediat cum te desteptai in dimineata de Pasti.

Pasca, crucea de pe ea sau nafura erau leacuri magice indicate pentru friguri , de protectie a vacilor contra descantecelor rele , putand vindeca si gainile ce dadeau sa moara.Tot cu anafura, dar si cu slanina si panza cu care au fost invelite ouale rosii , se afuma vaca dandu-i roata de trei ori , acest ritual fiindu-i de folos si omului atunci cand bolea.Ca sa nu-ti deoache nimeni vaca era bine sa o lovesti de trei ori cu stergarul de la pasca.Sunatoarea sau clocoticiul sfintit de Pasti puteau indeparta vitelul de vaca , fara sa a se strica laptele vacii.

Cocosul sfintit de Pasti se credea a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste.De altfel, in zona Calarasiului, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, existand credinta ca acela caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va fi insotit de noroc tot anul.Cocosii erau impartiti saracilor, pentru pomenirea mortilor.

La masa festiva de Pasti era bine sa mananci mai intai peste si pasare , pentru a fi zglobiu precum pestele si usor ca pasarea. In unele regiuni romanesti , era auspicios sa manaci hrean dupa slujba de Pasti de duminica , pentru a fi sanatos si iute in tot restul anului ; la fel, daca primul lucru mancat de Paste dupa plecarea de la biserica era un ou, se credea ca acesta aduce sanatate si usuratate a trupului in decursul intregului an. In Valcea, se spunea ca este totuna daca gusti din anafura de Pasti sau mananci floare de mar ori mugur de slacie , intrucat acesti doi pomi sunt sfinti.Tot in Valcea , nu se muncea trei joi la rand dupa Paste, ca nu cumva sa dea piatra peste pomi si ogoare.

Se spunea ca daca un soarece manca din anafura de la Pasti, se transforma in liliac.

Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul.Unele fete dormeau in noaptea din ajunul Pastelui cu un ou rosu la san , pentru ca frumusetea sa se aseze peste ele de-a lungul intregului an. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul.In unele zone , se spunea ca nu este indicat sa dai de pomana oua incondeiate (exceptie facand ouale rosii , in unele zone) , deoarece Dumnezeu nu le primeste.Mai multe despre acest subiect in articolul Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie

De Pasti, dar si de Sangeorz sau Anul nou , se aseza o bucatica de fier sub prag , ca o protectie pentru casa.Daca atunci cand te duci la Inviere te impiedici sau, si mai rau, cazi , iti va merge rau tot restul anului.

Imbracamintea noua , la fel ca si apa , are un rol purificator cu ocazia Pastelui.Conform obiceiului, era benefic sa mergi la biserica in noaptea de Inviere cu o camasa noua.De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituala intr-o noua viata.Astfel , vasele in care se ducea mancarea la biserica era bine sa fie si ele noi.

Daca cea dintai persoana ce iti trece pragul in ziua de Pasti este barbat , atunci vei avea noroc tot anul.

De Pasti, ca si de Rusalii , exista credinta potrivit careia cerurile se deschideau , permitandu-le sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, astfel incat sa isi aseze protectia asupra rudelor dragi. Totodata, se zicea ca cei ce mureau in duminica de Pasti erau scutit de Judecata divina, sufletele lor ajung direct in rai.

Copii nascuti de Pasti (mai ales in timp ce bate pentru intaia oara clopotul la biserica) se spune ca sunt binecuvantati, ei avand viata luminata si presarata cu noroc toata viata.

In Moldova , farimiturile de la Paste erau ingropate pentru a da nastere unei plante numite "marunca" sau "cucoana", din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.

Potrivit unui vechi obicei, de Pasti carciumareasa goala pusca dadea cu matura prin curtea carciumii pentru a i se strange clientii la fel cum aduna ea gunoiul.

Daca vremea era rece si urata in ziua de Paste, se zicea ca nu se va indrepta pana la Rusalii.O aversa rapida de ploaie in duminica de Paste anunta recolte bogate , dar fan putin.Vantul prezent in ziua de Pasti se spunea ca nu se va mai opri tot restul anului.


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Mesaje de Pasti | Felicitari , urari si SMS-uri

Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri

Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri

Pastele in Anglia - Traditii si obiceiuri

Friday, April 1, 2011

Aprilie in superstitii si traditii romanesti

In traditia populara romaneasca , luna aprilie este numita Prier, Florariu sau Traista-n bat .Potrivit proverbului , " Prier prieste / Dara si Jupuieste" , adica april ne place si ne face bine cand este cald si frumos, dar ne si "jupuieste" cu vreme rece si zapada.Numele de Florariu vine , pur si simplu, de la faptul ca in aceasta luna apar cu vrednicie florile pe pamant , iar cel de Traista-n bat este legat de nestatornicia acestei vremi a anului , mai ales atunci cand e geroasa si secetoasa , si vesteste timpuri de saracie.

Solomon , vazut in cultura populara romaneasca drept un mag sau un vrajitor, a oranduit ca in aprilie sa fie si rece dar si cald , astfel incat oamenii sa poata merge la camp pentru a semana.Cu toate aceste luna flamanda a lui aprilie ne "minteste" uneori , caci aduce mult frig si taranii nu mai pot semana.Tocmai de acea, este bine sa ai de-ale mancarii in hambar , caci se pot prapadi vitele, cum i-a murit tiganului manzul.
Daca zilele capricioase ale babelor se prelungesc peste douasprezece , se spunea ca aceste "babe" in plus sunt "zile imprumutate".Astfel de zile ajung in unii ani pana in aprilie , ele fiind neprielnice pentru puii de animale si copacii infloriti .De aici vine vorba :"Prier prieste, multe piei de miel beleste" sau "April si prieste / Si parleste ./ April prieste / Si vaci jupuieste."

1 aprilie ca zi a pacalelilor a intrat treptat si in cultura populara romaneasca , se pare in decursul secolului XIX.Asa se face ca de intai aprilie se fac glume , oamenii se amagesc unii pe altii si spun minciuni cu care ii prind in plasa pe cei naivi .


Vremea din aprilie in superstitii si credinte

Conform traditiei populare , daca luna aprilie este calduroasa si frumoasa , se asteapta o luna mai rece si chiar cu ingheturi.Daca in Prier e frig si ploaie , mai aduce caldura si cer senin.

Negura din luna aprilie la rasarit si miazazi este semn bun.

Prier fara ploaie cheful romanului inmoaie.

Martie uscat, prier ud, maiul potrivit, fericit taranul care a semanat.

Prier frumos, mai viforos.

Gandacii din aprilie (prematuri) ingheata in mai.

De tuna in aprilie , nu te mai teme de ger.

Vantul de aprilie e vant tanar , de mugur.

Prier umed binecuvantare aduce.


Surse :

- Elena Niculita-Voronca - Datinile si credintele poporului roman

- Irina Nicolau - Credinte si superstitii romanesti


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010


Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Simbolurile lunii aprilie

Stranutul in superstii , legende si credinte

Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie

Semnificatia semnelor din nastere – Superstitii si legende

Sunday, March 13, 2011

Cutremurele in superstitii asiatice si romanesti

Legendele , superstitiile si credintele despre cutremure sunt prezente in toata lumea, dar cu precadere in zonele din Asia , devastate adeseori de aceste implacabile manifestari ale naturii.

Potrivit unei vechi legende japoneze , cutremurele sunt provocate miscarile unui somn urias care traieste in adancimile pamantului. In Asia , exista numeroase povesti si superstitii despre ceturi , formatiuni stranii de nori , lumini ciudate si un comportament neobisnuit al animalelor ce preced declansarea unui cutremur.Aceste prevestiri populare par a nu fi insa doar legende, intrucat multe din fenomenele descrise de ele au fost observate si descrise in lumea moderna. Iata cateva din aceste predictii ...

- Aparitia unei lumini rosii , asemeni celei degajate de un mare foc , inconjurate de o zona neobisnuit de intunecata pe cerul noptii , este un semn al unui mare cutremur sau tsunami ce va lovi acea zona.

- Ceturi neobisnuite sau nori cu forme ciudate par a apare inaintea cutremurelor , fapt consemnat in multe proverbe si zicale japoneze : "Atunci cand norii sunt apropiati de pamant va veni ploaie sau cutremur" ; "Un cutremur este pe cale de a incepe cand norii se indreapta catre est sau cand un nor asemeni unui lung dragon cu dungi negre pluteste orizontal deasupra pamantului" ; "Ceata aparuta atunci cand este vreme frumoasa in jurul muntilor este un semn de cutremur" ; "Inainte de a incepe un cutremur , norii se opresc din miscare , vantul inceteaza sa bata , atmosfera din jur devine neclara si pamantul incepe sa bubuie " ; "Nori asemanatori cu serpi sau dragoni inconjoara soarele de dimineata inainte de un cutremur" ; "Atunci cand soarele este inconjurat de un inel , va fi ploaie torentiala sau un cutremur" ; "Un curcubeu cetos, vertical , este semn de cutremur" ; Daca stelele par sa fie foarte apropiate de pamant se prevesteste un cutremur"

- Diverse fenomene iesite din comun legate de apa , vant sau vreme sunt si ele semne prevestitoare ale cutremurelor : "Un cutremur va avea loc atunci cand a fost mult timp vreme frumoasa, fara nori si vant" ; "O perioada foarte lunga cu o vreme foarte calduroasa si umeda precede de obicei un cutremur" ; "Mai mult de 10 zile fara vant anunta un cutremur" ; "Daca vantul bate dinspre pamant , acesta este semn de cutremur" ; "Atunci cand pamantul din ghivecile de flori se usuca neobisnuit de repede , va veni un cutremur"; "Daca apa unui rau ramane tulbure mai mult de o saptamana , se anunta un cutremur" ; "O temperatura inalta a apei marii si o culoare rosie a marii sunt indicii ca va veni un cutremur"; "Bubuituri puternice precum cele ale tunurilor si focurilor de artificii prevestesc un cutremur".

- Vreme de secole , in toata lumea au circulat nenumarate povesti si legende despre comportamentul bizar al animalelor inainte de un cutremur.Conform superstitiilor si credintelor din lumea orientala , animalele se poarta astfel ...
Vitele devin foarte agitate si incearca sa fuga din grajduri sau imprejmuiri.
Porcii rod gardurile sau custile si se musca unul pe celalalt.
Pisicile pleaca din casa si cainii scheuna si nu accepta mancarea.Pisicile , soarecii, sobolanii , soarecii pleaca din cladiri.Animalele salbatice ies afara din vizuini.In perioada iernii, cand ar trebui sa hiberneze, liliecii zboara pe afara.
Gainile cotcodacesc in timpul noptii sau sunt foarte agitate.Cocosii canta fara intrerupere.
Serpii si broastele ies afara in vreme de iarna .Serpii se aduna in palcurile de bambusi.
Broastele testoase parasesc vizuinile in vreme de iarna.
Pestii se ivesc si se zbat la suprafata apei sau dispar din zonele de coasta.Crapii si pestisorii aurii sar pe uscat.Mari grupuri de sardine inoata in avalul raurilor.
Libelulele rosii zboara in aceeasi directie.Albinele bazaie si se rotesc deasupra stupurilor.


In vechile credinte si superstitii populare romanesti, pamantul este o suprafata plana care se uneste la margini cu cerurile. In unele zone, se spunea ca pamantul se reazama pe 3 stalpi de lemn, fier sau ceara.O zgripturoaica sau o scorpie rodea acesti stalpi sau se freca de ei , dand nastere cutremurelor.Pentru a potoli zgripturoaica , i se dadea drept hrana apa cu care se clatesc donitele la fantana si malaiul ramas pe strecuratoare.In Valcea , locul scorpiei era luat de Iuda Iscariotul , poreclit uneori "Iuda Pamantului".

Potrivit altor legende din folclor, pamantul este asezat pe apa , pe spinarea unui peste care atunci cand se misca face tarina sa se cutremure.Dupa alte credinte, pamantul se zgaltaie din cauza pacatelor care il apasa.De aceea , se zice ca trebuie sa te inchini si sa iti face cruce atunci cand se iveste un cutremur.Pamantul tremura si de frica , din cauza ca Dumnezeu se uita in jos , catre el , si zareste multimea de nelegiuri infaptuite de oameni ; Dumnezeu se uita catre lume cu ochii intredeschisi , caci, daca i-ar deschide intru totul , lumea ar ajunge la prapad.


Surse :
- Elena Niculita-Voronca - Datinile si credintele poporului roman
- Gh. F. Ciausanu - Superstitiile poporului roman
- Legend of Unusual Phenomena Before Earthquakes


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Superstitii despre femeile virgine

Menstruatia / ciclul in superstitii, legende si vraji

Superstitii si credinte japoneze | Semnificatii si traditii

Sunday, December 19, 2010

Superstitii despre iarna | Obiceiuri si traditii de iarna

Superstitiile legate de iarna si zapada au insotit mereu oamenii de-a lungul veacurilor , transformarea radicala a anotimpurilor fiind prilejul unor credinte adanc inradacinate dar si al unor experiente pline de invataminte. Fulgul de nea , plutind in aer in vremea friguroasa este un simbol consacrat al puritatii si sperantei, dar si al mortii care pandeste in preajma unei case in care se afla un om grav bolnav. In multe zone din Europa , se crede ca doamna cu coasa adulmeca oamenii muribunzi mai ales inainte de sosirea primaverii, desi dupa alte credinte fulgii de nea aduc invigorare si avantaje pentru sanatate.

Potrivit superstitiilor consacrate pe batranul continent , fulgerele din februarie vestesc zapada in luna mai. Intr-o alta predictie populara , se spune ca cu cat luna este mai tarzie cu ocazia primei ninsori, cu atat mai multa zapada va cadea mai din plin peste noi. Daca fulgii de nea sunt mici, ninsoarea nu va inceta multa vreme , iar daca sunt mari , zapada nu va poposi mult timp asupra noastra. Totodata , se spune ca daca poti vedea doua cercuri inconjurand luna, ninsoarea va inceta in decurs de 24 de ore. In cazul in care neaua se aseza din plin peste ramurile copacilor , zapada va pica din cer vreme de inca cateva ore.
Un Craciun plin de zapada anunta , de obicei, un Paste inverzit .In unele regiuni din America, se zice ca atunci cand marmotele isi zaresc umbra pe 2 februarie , inseamna ca iarna va intarzia mai mult cu aproape 8 saptamani decat de obicei. Intr-o alta traditie occidentala, se zice ca “un Craciun inverzit aglomereaza cimitirele “ .Soarele aparand in timp de ninsoare anunta vreme de zapada si a doua zi. Un tantar facandu-si de treaba in vreme de iarna in casa ta reprezinta un semn de vreme rea , iar un curcubeu pare a prevesti precipitatii pentru inca cel putin 24 de ore.
Un singur cerc inconjurand luna , animalele cu o blana deasa si tepoasa construindu-si vizuinile in adancul pamantului , gastele salbatice zburand in inaltul cerului si o a doua recolta bogata de struguri sau flori sunt semne ale unei ierni grele sau friguroase. Iarna va fi blanda daca ceapa are coaja subtire , castorii isi sapa vizuinile la suprafata si matasea de porumb este subtire si rara. O caldura peste masura in august prezice de obicei o iarna incarcata de zapada , iar un anotimp extrem de rece anunta o vara foarte calduroasa.
Daca vrabiile se imperecheaza in martie , vor mai fi inca sase saptamani de frig. Inr-un stravechi proverb occidental se spune ca “daca martie soseste ca un miel , se va arata de fapt ca un leu , iar daca martie vine ca un leu, va duce o vreme asemeni unui miel”.
In cazul in care ramele isi fac aparitia din pamant dupa ploaie in timpul toamnei , iarna va fi blanda.


Superstitii de iarna in credinta populara romaneasca


Iarna , potrivit folclorului romanesc, soarele se razboieste in zadar cu noaptea, care este tot mai mare si mai friguroasa , astfel incat astrul de foc incat nu are cum aduce caldura peste pamantul inghetat. Cand se arata primavara si ziua se lungeste , soarele razbeste peste frig si aduce o incalzire care ramane si peste noapte. Soarele pare a fi uneori femeie , si alteori barbat.In timpul verii, cand se trezeste devreme , astrul solar este femeie , iar in vreme de iarna, cand tarziu se desteapta, barbat el aduce a fi.

De ne intampina o iarna imbelsugata cu zapada si fara vanturi obraznice , ploaia va sosi la timpul ei in primavara si o sa se faca porumb si alte alte roade in camp.Cu cat iarna este mai grea, cu atat vara va fi mai manoasa.Daca iarna a fost cand calduroasa , cand strabatuta de vifornite, caldura ei se va razbuna peste vara , aducand perioade de frig in anotimpul indeobste insorit. Atunci cand iarna isi aseaza neaua peste pomi , vara ii va impodobi cu multe roade si va face graul inalt si bogat. Atuncea cand nu este viscol peste iarna , roadele vor fi putine si mici. Tunetul in vreme de iarna este semn de foamete in anul ce urmeaza.
Trebuie sa tii cont in ce zi incepe sa ninga, pentru ca , in aceeasi zi din primavara , sa incepi a semana , in asa fel ca recolta sa-ti fie plina de rod.
Daca turturii sunt lungi pana la vremea Craciunului, iarna se va arata a fi colturoasa si naprasnica dupa aceea. Oricum , dupa o iarna grea se vesteste a fi o vara imbelsugata.
Daca in anotimpul rece vrabiile se strang sub streasina casei , ger va fi . La fel se prevesteste atunci cand pasarile se lovesc de geamuri sau isi cauta adapost prin suri. De se strang multe ciori in preajma satului , iarna amarnica va fi , si la fel atunci cand vezi ciori albe sau altfel de pasari care tipa fara incetare.Oricum, in cazul in care zaresti multe ciori si vrabii in timp de iarna , vara se prevesteste a fi saraca. Bufnita anunta si ea , in felul ei, modul cum va fi iarna : daca isi lasa glasul auzit in padure, este semn de iarna mare, daca glasul ei razabte in campie , blanda va fi iarna. La fel, atunci cand gastele par a fi dornice de imbaiat , anotimpul friguros se va aseza cu blandete peste pamant. In acelasi timp, daca iarna este geroasa, caldura verii mai mare va fi .Frigul nu dureaza multa vreme daca pomii incep a inflori in iarna.

Sfantul Dumitru face sa pice frunza din codru si aduce uscaciune peste plante, iar Sfantul Gheorghe inchide iarna si lasa verdeata sa rasara.Din punct de vedere calendaristic , toamna ia sfarsit in ziua de Sfantul Andrei .In cazul in care in noaptea de Sant Andrii se arata pe cer luna plina si cer instelat , iarna bland se va aseza peste oameni. La fel, daca de Sf.Andrei este inghet sau frig din cale-afara , iarna nu ii va chinui prea mult pe oameni.

Iarna aduce sanatate oamenilor, omoara pamantul de boli si alti samburi de rele , si , fara anotimpul rece , am fi mancati de vii de catre serpi cei rai , care abia asteapta sa se infrupte din sangele copiilor. Dumnezeu a facut ziua scurta , pentru ca in vreme de iarna nu este rod, iar , in acest fel , omul mananca mai putin , fiindca mai devreme merge la culcare. Vara este pentru munca , iar iarna pentru odihnire.


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Zapada in citate, aforisme, maxime

Bradul / pomul de Craciun in citate , aforisme , maxime

Iarna in citate , aforisme , maxime , statusuri

Aforisme , maxime , citate despre Craciun

Sunday, December 5, 2010

Sfantul Nicolae in superstitii si traditii romanesti

In folclorul romanesc Sfantul Nicolae este cel de-al doilea sfant zamislit de Dumnezeu .El sta la stanga Domnului , iar in noaptea de ajunul Sfantului Vasile , este asezat la aceeasi masa cu Dumnezeu , cei doi putand fi vazuti intr-o mare lumina atunci cand cerurile se deschid de 3 ori.

Intr-o legenda populara se spune ca Dumnezeu facuse intelegere cu Scaraotchi (Nifartache) ca oamenii vii sa fie sub obladuirea Domnului, iar cei morti sa fie lasati in grija diavolului.Dumnezeu a vazut ca Scaraotchi era rau, asa ca l-a trimis pe Sfantul Nicolae in iad pentru a-i cere inapoi diavolului contractul in care se consemnase intelegerea. Nifartache i-a spus sfantului ca numai cine se naste din duh sfant va putea sa ii ia contractul.Asa s-a facut ca Dumnezeu si-a trimis duhul sfant pe pamant pentru a fi zamislit Iisus.Ajuns la varsta de 30 de ani, Domnul Hristos a luat inapoi de la diavol contractul si de atunci oamenii sunt judecati pentru pacatele lor , numai cei necurati fiind incredintati dracilor.

Sfantul Nicolae isi are locasul in partea de sud a orizontului, intrucat in ziua de 6 decembrie soarele rasare dinspre miazazi .Odata cu aceasta zi , Sfantul Nicolae incepe sa alunge soarele catre miazanoapte , loc de unde se iveste in fiecare dimineata pana in preajma lui Sfantul Toader.

Sfantul Nicolae este milos fata de cei amarati , prigoniti de saracie , fata de vaduve si orfani , el aducand daruri de bani tuturor celor oropsiti. El daruieste noroc si prilej de maritis fetelor sarmane. In unele zone , se spune ca sfantul azvarle pe fereastra cate trei pungi cu galbeni in odaile fetelor sarace nemaritate inca.

Adeseori , Sfantul Nicolae este asociat cu apele si navigatorii. Astfel, se spune ca el a oprit in cele din urma apele potopului, salvand de la naufragiu arca lui Noe. Din acest motiv, este recomandat ca atunci cand traversezi o apa mare , sa te duci la marginea ambarcatiunii si sa te rogi Sfantului Nicolae pentru protectie, deoarece el este mai mare peste intinderile de ape de pe pamant. Intr-o veche legenda , se zice ca Sfantul Nicolae era marinar si ca , intr-o zi in care se indeletnicea cu pescuitul , a venit o mare vijelie care a dus la fund vasul cu tot cu echipaj, singurul ramas in viata fiind Sfantul Nicoale.El s-a rugat fierbinte de Dumnezeu , iar Domnul s-a milostivit si i-a inviat tovarasii de pe vas.

Alte credinte romanesti il alatura pe Sfantul Nicolae unor indeletniciri sau ispravi mai putin onorabile.Astfel, se spune ca la inceputuri , el a era un mare betivan , fiind inzestrat totusi cu mari puteri. Sfantul Neculai era nu numai ocrotitorul celor care porneau la razboi, dar si al hotilor si talharilor, care se rugau la el pentru a reusi in furaciunile si jafurile lor.

In ziua de San-Nicoara sau Sanmicoara , dracii patrund in mori si ii arunca pe morari in ape, sau dau prilej la stricaciuni in moara. Pentru a tine departe diavolii , se faceau slujbe si praznice de sfintire ale morilor.

Pe data de 6 decembrie , se aseza in apa ramurele de meri, peri, si alti pomi, astfel incat sa infloreasca pana la Anul Nou.In acest fel, se prevesteste daca fructele se vor face sau nu in urmatorul an. Sfantul Neculai aduce oblojire la bolile si loviturile oamenilor , dar vegheaza si asupra sanatatii vitelor.

Cu ocazia sarbatoririi Sfantului Nicolae, se fac slujbe de pomenire pentru oamenii ce si-au aflat napraznic moartea , pentru cei mancati de lupi, inecati sau pierduti fara urma in lumea cea mare.

Potrivit multor superstitii populare , iarna isi intra in drepturi incepand cu ziua Sfantului Nicolae, care o aduce pe pamant asezat pe un cal alb.In alte credinte, daca sfantul isi face aparitia pe un cal alb, iarna va fi scurta ; daca vine pe un cal negru , iarna va fi de lunga durata.Ninsoarea porneste din ceruri atunci cand Sfantul Nicolae isi scutura barba alba.

Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010

Alte articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:


Noaptea Sfantului Andrei - Vraji, farmece si superstitii de maritis

Sfantul Nicolae – Traditii si obiceiuri din Europa

Ritualurile dragostei | Superstitiile indragostitilor din Anglia (I)

Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie