Showing posts with label traditii. Show all posts
Showing posts with label traditii. Show all posts
Saturday, September 3, 2011
Verigheta in superstitii si traditii
Simbol consacrat al uniunii dintr-un cuplu , verigheta a dat prilejul izvodirii a numeroase superstitii , obiceiuri , ritualuri magice si interpretari divinatorii.Potrivit traditiei , inelul de cununie se poarta pe degetul inelar, cel de-al patrulea deget al mainii stangi, o superstitie provenind din antichitate , cand se spunea ca de la acest deget porneste o vena a dragostei ("vena amoris") ce duce direct catre inima.Intr-un alt obicei, rar intalnit in Romania , verigheta isi are locul pe cel de-al patrulea deget al mainii drepte, considerandu-se ca primele trei degete (incluzand policarul) sunt reprezentari pure ale Sfintei Treimi.
In Roma antica , inelele de aur simbolizau eternitatea, dragostea nepieritoare si loialitatea in casatorie.Inele de cununie romane erau faurite sub forma a doua maini inclestate una de cealalta.Pe de alta parte, unele femei purtau inele de casatorie pe care era gravata o cheie, astfel incat sa aiba puterea de a deschide inima sotilor lor.
Prezenta mai ales in ceremoniile de nunta occidentale , verigheta avea o atat de mare importanta incat pierderea sau ruperea ei reprezenta un semn rau , prevestind esecul casatoriei , moartea sotului sau pierderea afectiunii acestuia.Exista credinta ca aduce ghinion sa iti mai scoti verigheta odata ce ti-a fost pusa pe deget in biserica .Daca inelul de cununie cadea pe pamant sau aluneca in mod accidental de pe deget , se spunea ca sotul trebuie sa ia o alta , astfel incat sa sa impiedice insinuarea fortelor raului in viata sa.In unele regiuni, se putea scoate verigheta de pe deget dupa nasterea primului copil, dar in nici un caz inainte de acest eveniment.
Regula stricta de a nu iti extrage de pe deget inelul de cununie nu era respectata intru totul in trecut , verigheta fiind folosita adeseori in ghicit , farmece de dragoste si de sanatate , fara a se presupune ca ar avea astfel vreun efect malefic.De altfel, intr-o superstitie din Marea Britanie, se recomanda ca verigheta sa fie scoasa de pe deget numai in cazul cand cineva trebuie sa se lupte cu o vrajitoare.
Extrema saracie putea sili un tanar cuplu sa se casatoreasca cu verighete imprumutate , ce trebuiau , desigur, sa fie returnate dupa oficierea nuntii.In secolul XIX , in unele parohii din vestul Europei exista obiceiul ca preotul sa aiba intotdeuna o pereche de verighete in biserica , pentru a le da cu imprumut cu ocazia nuntii unor tineri lipsit de mari posibilitati financiare.Cu toate acestea , in zilele noastre se spune ca nu este deloc bine sa porti verigheta altuia.
Caderea verighetei in timpul slujbei de cununie era considerata a fi un semn foarte rau.Acela dintre miri care scapa inelul pe jos era vazut ca cel dintai partener al cuplului destinat sa moara.In acelasi timp, daca se intampla ca verigheta sa cada, ea nu trebuia sa fie luata de pe jos cu nici un pret de nici unul dintre miri.
Se spune ca inele de cununie cumparate intr-o zi de vineri sunt de rau augur, neputand aduce decat ghinion.
O verigheta stramta poate fi semnul unei viitoare gelozii excesive , in timp ce una prea larga pare a prevesti o despartire ori o casatorie lipsita de loialitate si afectiune .
Pentru a-si asigura suprematia in viitoarea casa , unele femei recurg , in ziua nuntii lor , la o metoda oarecum inedita. Ele isi privesc mirele prin cercul verighetei si murmura urmatoarele cuvinte : "Asa cum nu imi iesi acum din ochi, asa sa nu-mi iesi din cuvant vreodata".
Inelul de logodna este uneori inlocuit cu verigheta , aceasta fiind purtata astfel si inaintea de casatorie.In acest caz, verigheta este amplasata pe cel de-al patrulea deget al mainii drepte, iar la nunta este schimbata pe inelarul mainii stangi.
Multe superstitii asociate cu inelul de cununie provin , in occident , din obiceiul romano-catolic al primirii binecuvantarii preotului.Astfel in Irlanda , dar si in Anglia , verigheta frecata peste un neg sau o rana avea darul de a aduce vindecarea.Un alt tratament irlandez traditional consta in inteparea unui neg cu un spin de agris care trebuia trecut printr-un inel de cununie.
Traditionalul tort de nunta nu avea , se pare, cum sa nu fie conectat , impreuna cu verigheta , in practici divinatorii.Domnisoarele de onoare sau fetele necasatorite obisnuiau sa treaca bucatele din tortul de nunta prin verigheta miresei de noua ori , acestea farame vrajite fiind asezate apoi sub perna , pentru ca tinerele femei sa isi poata visa barbatul sortit.
Intr-un alt ritual magic , verigheta era introdusa intr-un tort in timp ce acesta era preparat .Atunci cand se taia tortul de nunta , persoana care nimerea felia continand inelul era binecuvantata de noroc in cursul respectivului an , putandu-se astepta la intalnirea sufletului pereche si la o nunta fericita.
In mod asemanator, in Anglia , se strecura verigheta intr-o bautura groasa si fierbinte , alcatuita din lapte , vin si mirodenii , norocosul sau norocoasa care se nimerea sa aiba in pahar inelul fiind cea dintai persoana din acel anturaj ce urma sa se casatoreasca.
Un alt obicei englezesc consta din inglobarea unei verighete si a unei mici monede intr-o prajitura .Inainte ca nuntasii sa se retraga spre casele lor , prajitura este rupta in bucati si impartita femeilor nemaritate.Acea dintre ele care gasea inelul in portia sa urma sa se casatoreasca in curand, in vreme ce aceea ce descoperea banutul era , pare-se, sortita unei morti premature sau unei vieti de fata batrana.
O binecunoscuta practica magica sau babeasca este ghicirea sexului unui copil nenascut prin atarnarea unei inel de cununie deasupra burtii unei femei gravide.Verigheta trebuia sa fie suspendata de un fir de par al femeii sau de o ata.Daca inelul se rotea in sensul acelor de ceasornic , era de asteptat sa se dea nastere unui baiat , iar daca se invartea in sens invers, nou nascutul nu putea fi, desigur, decat o fetita.
Visul unei verighete reprezinta , se spune , dragostea atotcuprinzatoare si eterna.Atunci cand o femeie isi vede in vis verigheta sub o aparenta foarte stralucitoare , inseamna ca ea va fi ferita de necazuri si infidelitate in casatorie.Daca inelul este visat deteriorat ori ca fiind pierdut , se anunta durere si probleme in casnicie, sau chiar o despartire ori un divort.
Daca nu esti casatorit si visezi un inel de cununie , inseamna ca actuala ta relatie de cuplu a ajuns la un nivel superior.
In cazul cand iti visezi verigheta in mana unui prieten sau a altei persoane , acest lucru poate semnifica ca te-ai abatut usor de la juramintele casatoriei sau ca esti stapanit de ispita de a fi infidel.
Copyright © godessdiana88 . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Inelul de logodna in superstitii si traditii
Semnificatia degetelor mainii si inelele potrivite acestora
Inelul prieteniei si inelul Claddagh
Saturday, August 13, 2011
Sfanta Maria in superstitii si traditii romanesti
Toamna incepe sa ne zambeasca gales , asa ca barbatii ar trebui sa isi agate palariile in cui si sa isi indese pe cap caciulile , fara a le scoate cu nici un pret atunci cand nu sunt sub acoperamantul unei case.Daca esti nemaritata , cauta neaparat niste frunze de navalnic si pune-ti-le degraba la san , nu lasa candela sa se stinga nici o clipa , spala icoana maicii Domnului cu apa de busuioc si aseaza in dreptul ei flori proaspete , abia culese .Numai in acest fel ai sansa de a-ti zari in prag barbatul care ti-e ursit drept sot.Nu care cumva sa mergi de-a indaratelea ori sa iti tunzi parul si sa il slobozesti la gunoi ! Sa nu te puna pacatul sa aprinzi focul in vatra sau sa pui mancare pe foc !
Chiar nu stii ce se intampla ? Ei bine, este 15 august .E ziua Sfintei Maria Maria sau a Santamariei , mama lui Iisus recunoscuta in folclorul vechi romanesc drept "mama pamantului" ! Este vorba despre o sarbatoare numita in credinta crestin ortodoxa Adormirea Maicii Domnului sau Uspenia (din cuvantul slav "uspenije" , adica "dormit").Cu toate ca unii spun ca nu este potrivit ca cineva din cei peste 2.200.000 de romani purtand numele de Maria , Marian , Mariana , Marin , Marina , Mioara , Marilena sau Marioara sa isi serbeze ziua onomastica pe data de 15 august , chiar biserica ortodoxa recunoaste ca in cazul unui personaj sfant de o asemenea importanta nu este cazul sa se vorbeaca despre moarte ci numai despre o adormire , sau o trecere binecuvantata catre taramurile pure ale raiului.La urma urmei, pe 15 august , de Sfanta Maria , au loc an de an festivitatile legate de Ziua Marinei .
Iata alte cateva traditii si superstitii populare romanesti asociate cu ziua Sfintei Maria Mari :
- Femeile dau de pomana celor saraci mici faguri de miere , prune , struguri timpurii si apa , alaturi de o lumanare aprinsa , astfel incat Fecioara Maria sa intervina pe langa Domnul pentru iertarea pacatelor celor morti si izbavirea sufletelor lor.De altfel, se spune ca Maica Domnului va arunca un navod in iad in ziua judecatii de apoi , iar sufletele osanditilor vrednici sa se prinda de el se vor putea bucura de iertarea pacatelor.
- Pe 15 august , trebuie sa te rogi cu sufletul deschis si fara nici o opreliste la icoana Sfintei Maria , in special daca iti doresti sa te casatoresti , sa te insanatosesti dupa o boala , sa nasti usor si sa ai parte de copii sanatosi si baftosi.Femeile insarcinate ar trebui sa pastreze cu sfintenie postul de Santamaria , mai ales pe 14 august , ziua Cercurilor Sfintei Maria , cand nu au voie sa lucreze in nici un fel.
- Daca in preajma zilei de 15 august infloresc trandafirii , se prevesteste o toamna lunga si calda , cu belsug de ploi , recolte bogate si mult soare.
- Odata cu Sfanta Maria Mare pot incepe semanaturile de toamna si turmele de oi coboara de pe munte .
- De Santamaria se aduna flori inmiresmate de o mare putere de a lecui si a apara impotriva trasnetelor.Unele sunt asezate la icoana, altele au o alta intrebuintare.Astfel , "palma Maicii Domnului" se pune in apa de imbaiere pentru a face corpul sa isi mentina si sporeasca frumusetea si sanatatea.
- In unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicatesa specifica zilei de Uspenie.In alte parti din Romania , pe 15 august , pandarii sau paznicii viilor isi luau postul in primire , spre a alunga nepoftitii vrand sa se infrupte din ciorchini dand sa se parguie , inclusiv pe cei din neamul pasaresc.Se obisnuia ca unele femei cu daruri magice sa ferece prin descantece ciocul pasarilor pentru a le impiedica sa dea iama in struguri.
- In ajunul zilei de Sfanta Maria Mare , vrajitoarele o pot intalni in vis pe maica Domnului , primind de la ea sfaturi si indrumari pentru descantecele lor.
- In ziua de 15 august, usa de la gospodarie trebuie sa fie lasata deschisa inainte de rasaritul soarelui , astfel incat Fecioara Maria sa poata intra daca isi doreste , daruind noroc si alinare celor din casa.
- Daca vor sa nu fie loviti de soarta , barbatii nu trebuie sa se scalde in apele curgatoare.
- De Uspenie nu se face hora.Jocul este permis abia odata cu ziua de 16 august.Din aceeasi data si pana pe 14 noiembrie , nuntile se pot face fara nici o opreliste.
Copyright © godessdiana88 . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie
Ritualurile dragostei | Superstitiile indragostitilor
Ce inseamna cand ti se zbate pleoapa ? - Semnificatii si superstitii
Wednesday, July 27, 2011
Pantofii , mireasa si nunta in superstitii si obiceiuri
Pantofii , norocul si casatoria reprezinta o asociere straveche, datand inca din antichitate.In traditiile de nunta din Roma antica se spunea ca nu este bine ca o fata sa se marite desculta , pentru a nu fi urmarita de-a lungul casatoriei ei de nenoroc.
In traditiile occidentale de nunta s-a pastrat obiceiul de a se arunca cu pantofi vechi dupa proaspatul cuplu casatorit atunci cand acesta pleaca in luna de miere.Daca vreun pantof il atinge pe unul dintre membrii cuplului , se spune ca acesta este un semn de noroc.De asemeni, se obisnuieste sa se atarne siruri de pantofi vechi in spatele trasurii sau masinii cu care tinerii casatoriti pleaca in voiajul de nunta.
Se spune ca aceste ritualuri provin din practica straveche de a se fura mireasa , aruncarea pantofilor semnaland ca ea nu va putea fi rapita din casa parinteasca fara nici un fel lupta.Intr-o explicatie alternativa , pantofii reprezinta transferul autoritatii asupra femeii de la tata catre sot.Chiar si in Biblie , se arata ca schimbarea stapanirii peste o fata se facea prin intermediul inmanarii unei sandale (Ruth 4:7).La nuntile anglo-saxone era obiceiul ca tatal miresei sa dea un pantof de-al acesteia mirelui , care atingea apoi cu el capul alesei sale.
Se considera ca este un semn norocos ca mama mirelui sa arunce cu un pantof in mireasa in momentul in care tinerii casatoriti plecau la petrecerea de nunta , in acest fel garantandu-se ca soacra mare si mireasa vor trai in armonie , ca niste bune prietene.
La fel ca si in cazul buchetului de nunta , exista obiceiul ca o domnisoara de onoare sau mireasa sa arunce un pantof al acesteia din urma in mijlocul multimii de invitati , prezicandu-se ca cel /cea care il va prinde va urma sa se casatoreasca cat de curand.Intr-un ritual asemanator, domnisoarele de onoare sau prietenele nemaritate ale miresei isi asezau semnaturile pe talpa unui pantof al acesteia , numele ramas intreg dupa nunta anuntand urmatoarea fata ce avea sa se casatoreasca.
In mod traditional , in vestul Europei miresele purtau jartiere (semnificand siguranta sau stabilitatea casatoriei) , o bijuterie de familie , de obicei , o brosa , insemnand inocenta si pastrarea legaturii cu familia , si catarame de argint la pantofi (un semn de prosperitate).Toate acestea erau talismane norocoase avand darul de a alunga spiritele rele.
Intr-o alta traditie mireasa trebuie sa isi puna un banut de aur intr-unul din pantofi .Superstitia spune ca daca o fata isi incepe viata de maritis calcand pe aur , ea se va bucura de prosperitate in familie toata viata.In alte variante, mireasa isi pune in pantof un trifoi cu patru foi sau chiar bani.
Nu este de recomandat ca mireasa sa poarte pantofi aplicati sau sandale , astfel incat sa i se vada degetele, intrucat isi poate pierde norocul printre degete.
Daca o pisica din casa manca din pantofii miresei in decurs de o saptamana inainte de nunta , se considera ca acesta este un semn norocos.
Nu este bine ca mireasa sa isi schimbe pantofii in ziua sau in noaptea nuntii , pentru a nu-si schimba mai apoi si barbatul.
Daca mireasa mai poarta vreodata pantofii de la nunta , se zice ca risca sa se marite a doua oara.
La fel ca si in cazul rochiei de mireasa, se spune ca este bine ca mirii sa poarte pantofii vechi ai unui cuplu de mult casatorit dar care continua sa fie legat de iubire si intelegere.
Care dintre miri il calca primul pe celalt pe pantof / picior dupa cununia religioasa este cel / cea care va stapani in casa.
La nuntile din Franta medievala, era obiceiul ca mirele sa isi aseze pantoful peste piciorul miresei in decursul ceremoniei de casatorie.In secolul XVI , proaspetii casatoriti trebuiau sa stea dezbracati in afara bisericii , mirele sarutand degetul mare de la piciorul stang al miresei.
In Finlanda , ginerele nu putea intra in dormitorul miresei pana cand nu ii daruia soacrei sale o pereche noua de pantofi.Avand in vedere ca in Evul Mediu pantofii erau foarte scumpi, poate ca aceasta traditie nu este atat de ciudata precum pare.
Mirii si miresele din Wales primeau cadou o pereche de incaltari (de obicei , saboti) legate intre ele cu un lant si cioplite dintr-o singura bucata de lemn.Pentru ca tinerii casatoriti sa nu duca lipsa de nimic si sa fie uniti mereu prin dragoste , intr-unul din pantofi se punea zahar, iar in celalalt carbune.
In regiunea deluroasa a Scotiei , se spunea ca pantoful stang al mirelui nu trebuie sa aiba nici catarama nici siret , pentru a le impiedica pe vrajitoare sa ii fure , in noaptea nuntii , barbatia necesara deflorarii.
La fel ca si in povestea "Cenusaresei" , in Italia se obisnuia ca pantofii miresei sa fie incercati de catre toate invitatele la nunta , in vreme ce in Ungaria mirele trebuia sa faca un toast si sa bea dintr-unul din pantofii miresei.
In cadrul ceremoniilor de nunta ale indienilor incasi din Peru , cuplul era considerat casatorit abia dupa ce partenerii isi schimbau intre ei incaltamintea.
In China , pantofii rosii ai miresei erau aruncati de pe un acoperis astfel incat sa se asigure fericirea nepieritoare a noii familii.
Copyright © godessdiana88 . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Toasturi de nunta | Urari si felicitari de nunta
Voalul de mireasa in superstitii , traditii si obiceiuri
De ce mireasa plange in ziua nuntii ?
In traditiile occidentale de nunta s-a pastrat obiceiul de a se arunca cu pantofi vechi dupa proaspatul cuplu casatorit atunci cand acesta pleaca in luna de miere.Daca vreun pantof il atinge pe unul dintre membrii cuplului , se spune ca acesta este un semn de noroc.De asemeni, se obisnuieste sa se atarne siruri de pantofi vechi in spatele trasurii sau masinii cu care tinerii casatoriti pleaca in voiajul de nunta.
Se spune ca aceste ritualuri provin din practica straveche de a se fura mireasa , aruncarea pantofilor semnaland ca ea nu va putea fi rapita din casa parinteasca fara nici un fel lupta.Intr-o explicatie alternativa , pantofii reprezinta transferul autoritatii asupra femeii de la tata catre sot.Chiar si in Biblie , se arata ca schimbarea stapanirii peste o fata se facea prin intermediul inmanarii unei sandale (Ruth 4:7).La nuntile anglo-saxone era obiceiul ca tatal miresei sa dea un pantof de-al acesteia mirelui , care atingea apoi cu el capul alesei sale.
Se considera ca este un semn norocos ca mama mirelui sa arunce cu un pantof in mireasa in momentul in care tinerii casatoriti plecau la petrecerea de nunta , in acest fel garantandu-se ca soacra mare si mireasa vor trai in armonie , ca niste bune prietene.
La fel ca si in cazul buchetului de nunta , exista obiceiul ca o domnisoara de onoare sau mireasa sa arunce un pantof al acesteia din urma in mijlocul multimii de invitati , prezicandu-se ca cel /cea care il va prinde va urma sa se casatoreasca cat de curand.Intr-un ritual asemanator, domnisoarele de onoare sau prietenele nemaritate ale miresei isi asezau semnaturile pe talpa unui pantof al acesteia , numele ramas intreg dupa nunta anuntand urmatoarea fata ce avea sa se casatoreasca.
In mod traditional , in vestul Europei miresele purtau jartiere (semnificand siguranta sau stabilitatea casatoriei) , o bijuterie de familie , de obicei , o brosa , insemnand inocenta si pastrarea legaturii cu familia , si catarame de argint la pantofi (un semn de prosperitate).Toate acestea erau talismane norocoase avand darul de a alunga spiritele rele.
Intr-o alta traditie mireasa trebuie sa isi puna un banut de aur intr-unul din pantofi .Superstitia spune ca daca o fata isi incepe viata de maritis calcand pe aur , ea se va bucura de prosperitate in familie toata viata.In alte variante, mireasa isi pune in pantof un trifoi cu patru foi sau chiar bani.
Nu este de recomandat ca mireasa sa poarte pantofi aplicati sau sandale , astfel incat sa i se vada degetele, intrucat isi poate pierde norocul printre degete.
Daca o pisica din casa manca din pantofii miresei in decurs de o saptamana inainte de nunta , se considera ca acesta este un semn norocos.
Nu este bine ca mireasa sa isi schimbe pantofii in ziua sau in noaptea nuntii , pentru a nu-si schimba mai apoi si barbatul.
Daca mireasa mai poarta vreodata pantofii de la nunta , se zice ca risca sa se marite a doua oara.
La fel ca si in cazul rochiei de mireasa, se spune ca este bine ca mirii sa poarte pantofii vechi ai unui cuplu de mult casatorit dar care continua sa fie legat de iubire si intelegere.
Care dintre miri il calca primul pe celalt pe pantof / picior dupa cununia religioasa este cel / cea care va stapani in casa.
La nuntile din Franta medievala, era obiceiul ca mirele sa isi aseze pantoful peste piciorul miresei in decursul ceremoniei de casatorie.In secolul XVI , proaspetii casatoriti trebuiau sa stea dezbracati in afara bisericii , mirele sarutand degetul mare de la piciorul stang al miresei.
In Finlanda , ginerele nu putea intra in dormitorul miresei pana cand nu ii daruia soacrei sale o pereche noua de pantofi.Avand in vedere ca in Evul Mediu pantofii erau foarte scumpi, poate ca aceasta traditie nu este atat de ciudata precum pare.
Mirii si miresele din Wales primeau cadou o pereche de incaltari (de obicei , saboti) legate intre ele cu un lant si cioplite dintr-o singura bucata de lemn.Pentru ca tinerii casatoriti sa nu duca lipsa de nimic si sa fie uniti mereu prin dragoste , intr-unul din pantofi se punea zahar, iar in celalalt carbune.
In regiunea deluroasa a Scotiei , se spunea ca pantoful stang al mirelui nu trebuie sa aiba nici catarama nici siret , pentru a le impiedica pe vrajitoare sa ii fure , in noaptea nuntii , barbatia necesara deflorarii.
La fel ca si in povestea "Cenusaresei" , in Italia se obisnuia ca pantofii miresei sa fie incercati de catre toate invitatele la nunta , in vreme ce in Ungaria mirele trebuia sa faca un toast si sa bea dintr-unul din pantofii miresei.
In cadrul ceremoniilor de nunta ale indienilor incasi din Peru , cuplul era considerat casatorit abia dupa ce partenerii isi schimbau intre ei incaltamintea.
In China , pantofii rosii ai miresei erau aruncati de pe un acoperis astfel incat sa se asigure fericirea nepieritoare a noii familii.
Copyright © godessdiana88 . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Toasturi de nunta | Urari si felicitari de nunta
Voalul de mireasa in superstitii , traditii si obiceiuri
De ce mireasa plange in ziua nuntii ?
Friday, July 15, 2011
Voalul de mireasa in superstitii , traditii si obiceiuri
In zilele noastre , voalul de mireasa pare un accesoriu anacronic ce completeaza multasteptata costumatie a miresei.La origine, voalul de mireasa avea scopul de a ascunde frumusetea miresei atat fata de spiritele rele cat si de "prietenii" mirelui , care s-ar fi putut simti tentati sa ii rapeasca acestuia aleasa.Sub semnul zicalei "Toate miresele sunt frumoase" , se credea ca simpla aratare a splendorii miresei putea conduce automat la rapirea ei.Asadar , voalul era modul prin care mireasa se punea la adapost fata de privirile doritoare pana in momentul cand devenea oficial sotie.
In acelasi timp , se credea ca voalul are capacitatea de a proteja mirele , famila lui si pe ceilalti invitati de puterile magice ale miresei, in cazul in care aceasta poseda asa ceva.
Voalul de mireasa simbolizeaza tranzitia femeii de la starea pura si virginala la cea de casatorie , in multe culturi moderne si stravechi virginitatea inaintea nuntii reprezentand un ideal.Hainele albe ale miresei , impreuna cu voalul , intruchipeaza astfel fecioria.De asemeni, voalul miresei poate fi vazut si ca o reprezentare simbolica a himenului , o membrana ce este rupta in timpul primului act sexual.In acest sens , ridicarea voalului de catre mire pare a semnifica ruperea himenului.
In Roma si Grecia antica, casatoriilor erau adeseori aranjate , iar mirele avea ocazia sa isi vada viitoarea consoarta numai ziua nuntii , fata ei neputand fi zarita nici macar cu aceasta ocazie din cauza voalului.Daca mirele constata ca mireasa era urata , era in stare sa dea bir cu fugitii !
Avand in mod traditional culorile focului, voalul purtat de mirese in vremea imperiului roman era atat de important incat "nubere" (cuvant insemnand voal de mireasa) era termenul consacrat pentru casatoria unei femei.
Punerea voalului peste capul miresei apare si in traditia norvegiana , dar si in alte culturi , unde femeile erau rapite adeseori , urmand a se marita cu rapitorii lor. O patura aruncata peste capul unei femei rapite poate reprezenta , in acest caz , forma originara a voalului de mireasa.
In traditia de nunta japoneza, mireasa poarta un alt fel de voal , numit "tsuno kakushi" . "Tsuno" inseamna "coarne", iar "kakushi" , "ascundere".Mireasa are , de fapt, capul inconjurat cu un fel de banda ornamentata , avand rolul de a-i ascunde coarnele egoismului, invidiei si geloziei, trasaturi ce nu trebuie sa fie la vedere la nunta in prezenta mirelui si a familei lui."Tsuno kakushi" simbolizeaza hotararea miresei de a deveni o sotie blanda si supusa.
In crestinism , mai ales in catolicism , voalul devenit , incepand cu secolul XVIII , un simbol al castitatii si al modestiei miresei.
In mod paradoxal, o casatorie evreiasca poate include un ceremonial in care mirele aseza voalul peste fata miresei.Acest obicei simbolizeaza respectul mirelui pentru mireasa indiferent de frumusetea ei .Poate fi , intr-o alta interpretare , si o forma de luare in posesie , intrucat vederea miresei este dreptul exclusiv al mirelui .
Odata asezat peste fata miresei, voalul nu trebuia sa fie dat ridicat sau dat jos decat dupa oficierea casatoriei.
Daca este un semn de ghinion sa vezi rochia miresei sau ca ea sa o poarte inainte de nunta , in privinta voalului lucrurile stau intr-un mod asemanator.Cu exceptia situatiilor cand acesta trebuie retusat si probat , voalul de mireasa nu trebuie purtat peste fata inainte de ziua nuntii.Chiar si atunci cand este incercat , este recomandabil ca mireasa sa nu poarte rochia de nunta.Daca mireasa se uita in oglinda atunci cand poarta voalul din orice alt motiv decat pentru a si-l potrivi ori proba, se spune ca mariajul va fi nefericit, iar mirele isi parasi aleasa sau chiar va muri inainte de nunta.
Chiar si in ziua cea mare, voalul trebuie sa fie lasat deoparte pana in ultima clipa.Mireasa trebuie sa aiba rabdare si sa nu se priveasca in oglinda cu voalul pus pana in ultimul moment , inainte de a pleca la biserica.Desigur , se recomanda ca mireasa sa intre in biserica cu voalul peste fata.In acest fel, ea este protejata fata de spiritele rele dar si fata de deochi.
Un voal de mireasa vechi este considerat de multe ori a fi mai norocos decat unul nou , in special daca este imprumutat de la o femeie care are un mariaj fericit sau daca este transmis in familia miresei de la o generatie la alta.
Caderea voalului miresei este considerata a fi un semn rau , prevestitor de ghinioane.
Fetele care probeaza voalul unei mirese sunt sortite sa ramana nemaritate.Pe de alta parte, se zice ca daca i se pune unei fete pe cap , la nunta , voalul de mireasa , ea va fi urmatoarea care se va casatori sau se va marita in urmatorul an.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
De ce mireasa plange in ziua nuntii ?
Toasturi de nunta | Urari si felicitari de nunta
Ritualul daruirii trandafirului - Obiceiuri de nunta
De ce se poarta verigheta pe al patrulea deget ? | O legenda chinezeasca
In acelasi timp , se credea ca voalul are capacitatea de a proteja mirele , famila lui si pe ceilalti invitati de puterile magice ale miresei, in cazul in care aceasta poseda asa ceva.
Voalul de mireasa simbolizeaza tranzitia femeii de la starea pura si virginala la cea de casatorie , in multe culturi moderne si stravechi virginitatea inaintea nuntii reprezentand un ideal.Hainele albe ale miresei , impreuna cu voalul , intruchipeaza astfel fecioria.De asemeni, voalul miresei poate fi vazut si ca o reprezentare simbolica a himenului , o membrana ce este rupta in timpul primului act sexual.In acest sens , ridicarea voalului de catre mire pare a semnifica ruperea himenului.
In Roma si Grecia antica, casatoriilor erau adeseori aranjate , iar mirele avea ocazia sa isi vada viitoarea consoarta numai ziua nuntii , fata ei neputand fi zarita nici macar cu aceasta ocazie din cauza voalului.Daca mirele constata ca mireasa era urata , era in stare sa dea bir cu fugitii !
Avand in mod traditional culorile focului, voalul purtat de mirese in vremea imperiului roman era atat de important incat "nubere" (cuvant insemnand voal de mireasa) era termenul consacrat pentru casatoria unei femei.
Punerea voalului peste capul miresei apare si in traditia norvegiana , dar si in alte culturi , unde femeile erau rapite adeseori , urmand a se marita cu rapitorii lor. O patura aruncata peste capul unei femei rapite poate reprezenta , in acest caz , forma originara a voalului de mireasa.
In traditia de nunta japoneza, mireasa poarta un alt fel de voal , numit "tsuno kakushi" . "Tsuno" inseamna "coarne", iar "kakushi" , "ascundere".Mireasa are , de fapt, capul inconjurat cu un fel de banda ornamentata , avand rolul de a-i ascunde coarnele egoismului, invidiei si geloziei, trasaturi ce nu trebuie sa fie la vedere la nunta in prezenta mirelui si a familei lui."Tsuno kakushi" simbolizeaza hotararea miresei de a deveni o sotie blanda si supusa.
In crestinism , mai ales in catolicism , voalul devenit , incepand cu secolul XVIII , un simbol al castitatii si al modestiei miresei.
In mod paradoxal, o casatorie evreiasca poate include un ceremonial in care mirele aseza voalul peste fata miresei.Acest obicei simbolizeaza respectul mirelui pentru mireasa indiferent de frumusetea ei .Poate fi , intr-o alta interpretare , si o forma de luare in posesie , intrucat vederea miresei este dreptul exclusiv al mirelui .
Odata asezat peste fata miresei, voalul nu trebuia sa fie dat ridicat sau dat jos decat dupa oficierea casatoriei.
Daca este un semn de ghinion sa vezi rochia miresei sau ca ea sa o poarte inainte de nunta , in privinta voalului lucrurile stau intr-un mod asemanator.Cu exceptia situatiilor cand acesta trebuie retusat si probat , voalul de mireasa nu trebuie purtat peste fata inainte de ziua nuntii.Chiar si atunci cand este incercat , este recomandabil ca mireasa sa nu poarte rochia de nunta.Daca mireasa se uita in oglinda atunci cand poarta voalul din orice alt motiv decat pentru a si-l potrivi ori proba, se spune ca mariajul va fi nefericit, iar mirele isi parasi aleasa sau chiar va muri inainte de nunta.
Chiar si in ziua cea mare, voalul trebuie sa fie lasat deoparte pana in ultima clipa.Mireasa trebuie sa aiba rabdare si sa nu se priveasca in oglinda cu voalul pus pana in ultimul moment , inainte de a pleca la biserica.Desigur , se recomanda ca mireasa sa intre in biserica cu voalul peste fata.In acest fel, ea este protejata fata de spiritele rele dar si fata de deochi.
Un voal de mireasa vechi este considerat de multe ori a fi mai norocos decat unul nou , in special daca este imprumutat de la o femeie care are un mariaj fericit sau daca este transmis in familia miresei de la o generatie la alta.
Caderea voalului miresei este considerata a fi un semn rau , prevestitor de ghinioane.
Fetele care probeaza voalul unei mirese sunt sortite sa ramana nemaritate.Pe de alta parte, se zice ca daca i se pune unei fete pe cap , la nunta , voalul de mireasa , ea va fi urmatoarea care se va casatori sau se va marita in urmatorul an.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
De ce mireasa plange in ziua nuntii ?
Toasturi de nunta | Urari si felicitari de nunta
Ritualul daruirii trandafirului - Obiceiuri de nunta
De ce se poarta verigheta pe al patrulea deget ? | O legenda chinezeasca
Sunday, July 3, 2011
De ce mireasa plange in ziua nuntii ?
Am fost ieri la o nunta , iar lacrimile miresei , care au podidit-o chiar in vreme ce trebuia sa spuna implacabilul "Da" in fata ofiterului starii civile , a facut aproape toata asistenta sa se infioare , cei mai slabi de ingeri neputandu-se abtine sa nu dea si ei apa la soricei.Pe de alta parte , cea de-a doua mare nunta regala din acest an , cea dintre Printul Albert de Monaco si frumoasa fosta inotatoare Charlene Wittstock , a starnit vii controverse si semne de intrebare mai ales in randurile presei , datorate plansului nestavilit al miresei. Ei bine, toate astea m-au facut sa scriu aceste randuri poate banale , poate nu , despre motivul aparent sau nu al plansului mireselor in ziua nuntii lor.
Desigur , explicatia cea mai la indemana este cea de-a natura psihologica , desi si aici avem parte de niste lucruri contradictorii.Contradictorii precum fiintele umane.Pentru ca , nu-i asa , femeile in general , si miresele in special , sunt purtate de sentimente ambigue atunci cand este vorba despre plans.Miresele pot plange de fericire pentru ca au ajuns , in sfarsit , la unul din cele mai semnificative momente din viata lor sau intrucat isi leaga (in sfarsit !) oficial destinul de cel barbatului iubit.Un al doilea motiv , care nu il exclude pe cel dintai , consta in durerea resimtita in urma despartirii de parinti , de viata de fecioara (sau nu ) ori de relativa independenta de pana atunci. La urma urmei , desi se proclama si la noi , sus si tare , egalitatea femeii cu a barbatului, viitoarea nevasta nu stie adeseori cu siguranta ce o asteapta din partea promitatorului mire.Nu trebuie sa uitam (se mai intampla inca asa ceva) posibilitatea unui mariaj fortat sau aranjat , bazat in special pe considerente financiare.Povestea lui Romeo si a Julietei nu se incheie de obicei atat de tragic ca in Shakeaspeare , ci printr-o casatorie a Julietei cu un barbat nedorit dar agreat de catre familie.
O zicala binecunoscuta , de sorginte masculina sau apartinand unei anonime soacre mari , ne invata ca femeia plange la nunta iar barbatul dupa aceea.Ce ne spun insa superstitiile si traditiile despre acest fapt ? Se zice , de obicei, ca o mireasa care plange la nunta ei este un semn bun intrucat in acest fel isi varsa toate lacrimile si nu o sa mai aiba de ce in plange in timpul casatoriei.In Mexic , se considera mireasa nu trebuie sa poarte perle in ziua nuntii pentru ca asemanarea acestora cu lacrimile prezice ca va plange de-a lungul intregului ei mariaj.O zicala , decretand ca daca ploua in ziua nuntii , mireasa va plange intr-una cat va fi maritata , este aparent contrazisa de o alta , conform careia ploaia cazuta la nunta este un semn de belsug.Se mai spune ca , daca viitoarea nevasta nu isi doreste sa planga in timpul maritisului, ea nu trebuie sa se lase atinsa in ziua nuntii de apa , ploaie , ori lacrimi.
In provincia Sichuan din China exista un obicei numit "Zuo Tang" ("statul in hol") , potrivit caruia mireasa trebuie sa planga vreme de o luna inaintea nuntii ! Este cam mult , nu-i asa ? Cand se implineste fix o luna inainte de cununie , timp de zece zile , la caderea noptii , mireasa vine in holul casei parintesti si plange circa o ora.Dupa aceasta , urmeaza inca zile zile cand i se alatura in plans mama.In ultimele zece zile inainte de fatidicul eveniment , viitoarea mireasa plange pe hol impreuna cu mama , bunica , surorile si matusile ei.Ei da , asta plans ! Se pare ca mireasa plange in diferite felurile , apeland la diverse cuvinte in ceea ce se cheama "Cantecul plansului de casatorie" ; acest bocet fortat se spune ca o ajuta sa se integreze mai usor in atmosfera nuntii !
In Bucovina , mireasa nu trebuie sa se chinuie atat de mult .Potrivit traditiei , viitoarea nevasta trebuie sa planga in ziua maritisului in timp ce domnisoarele de onoare dau glas unui cantec de jale.Nu stiu daca chinezoiacele apeleaza la ceapa , dar istetele fete din Bucovina o fac in mod sigur !
In Maramures , plansul miresei este obligatoriu , atat in timp ce este imbracata de nunta cat si cu ocazia despartirii de fetele din sat , atunci cand isi regreta (sau nu ) pierderea "fetiei".
Daca aveti cunostiinta despre alte motive ori superstii asociate cu plansul miresei , astept cu placere comentariile voastre.
Copyright © godessdiana88@ .2010
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Mireasa moarta – O poveste de Halloween
Ritualul daruirii trandafirului
Nunta in citate, aforisme, maxime , proverbe
Desigur , explicatia cea mai la indemana este cea de-a natura psihologica , desi si aici avem parte de niste lucruri contradictorii.Contradictorii precum fiintele umane.Pentru ca , nu-i asa , femeile in general , si miresele in special , sunt purtate de sentimente ambigue atunci cand este vorba despre plans.Miresele pot plange de fericire pentru ca au ajuns , in sfarsit , la unul din cele mai semnificative momente din viata lor sau intrucat isi leaga (in sfarsit !) oficial destinul de cel barbatului iubit.Un al doilea motiv , care nu il exclude pe cel dintai , consta in durerea resimtita in urma despartirii de parinti , de viata de fecioara (sau nu ) ori de relativa independenta de pana atunci. La urma urmei , desi se proclama si la noi , sus si tare , egalitatea femeii cu a barbatului, viitoarea nevasta nu stie adeseori cu siguranta ce o asteapta din partea promitatorului mire.Nu trebuie sa uitam (se mai intampla inca asa ceva) posibilitatea unui mariaj fortat sau aranjat , bazat in special pe considerente financiare.Povestea lui Romeo si a Julietei nu se incheie de obicei atat de tragic ca in Shakeaspeare , ci printr-o casatorie a Julietei cu un barbat nedorit dar agreat de catre familie.
O zicala binecunoscuta , de sorginte masculina sau apartinand unei anonime soacre mari , ne invata ca femeia plange la nunta iar barbatul dupa aceea.Ce ne spun insa superstitiile si traditiile despre acest fapt ? Se zice , de obicei, ca o mireasa care plange la nunta ei este un semn bun intrucat in acest fel isi varsa toate lacrimile si nu o sa mai aiba de ce in plange in timpul casatoriei.In Mexic , se considera mireasa nu trebuie sa poarte perle in ziua nuntii pentru ca asemanarea acestora cu lacrimile prezice ca va plange de-a lungul intregului ei mariaj.O zicala , decretand ca daca ploua in ziua nuntii , mireasa va plange intr-una cat va fi maritata , este aparent contrazisa de o alta , conform careia ploaia cazuta la nunta este un semn de belsug.Se mai spune ca , daca viitoarea nevasta nu isi doreste sa planga in timpul maritisului, ea nu trebuie sa se lase atinsa in ziua nuntii de apa , ploaie , ori lacrimi.
In provincia Sichuan din China exista un obicei numit "Zuo Tang" ("statul in hol") , potrivit caruia mireasa trebuie sa planga vreme de o luna inaintea nuntii ! Este cam mult , nu-i asa ? Cand se implineste fix o luna inainte de cununie , timp de zece zile , la caderea noptii , mireasa vine in holul casei parintesti si plange circa o ora.Dupa aceasta , urmeaza inca zile zile cand i se alatura in plans mama.In ultimele zece zile inainte de fatidicul eveniment , viitoarea mireasa plange pe hol impreuna cu mama , bunica , surorile si matusile ei.Ei da , asta plans ! Se pare ca mireasa plange in diferite felurile , apeland la diverse cuvinte in ceea ce se cheama "Cantecul plansului de casatorie" ; acest bocet fortat se spune ca o ajuta sa se integreze mai usor in atmosfera nuntii !
In Bucovina , mireasa nu trebuie sa se chinuie atat de mult .Potrivit traditiei , viitoarea nevasta trebuie sa planga in ziua maritisului in timp ce domnisoarele de onoare dau glas unui cantec de jale.Nu stiu daca chinezoiacele apeleaza la ceapa , dar istetele fete din Bucovina o fac in mod sigur !
In Maramures , plansul miresei este obligatoriu , atat in timp ce este imbracata de nunta cat si cu ocazia despartirii de fetele din sat , atunci cand isi regreta (sau nu ) pierderea "fetiei".
Daca aveti cunostiinta despre alte motive ori superstii asociate cu plansul miresei , astept cu placere comentariile voastre.
Copyright © godessdiana88@ .2010
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Mireasa moarta – O poveste de Halloween
Ritualul daruirii trandafirului
Nunta in citate, aforisme, maxime , proverbe
Tuesday, June 28, 2011
Sfantul Petru in superstitii si traditii romanesti
29 iunie, data la care se sarbatoreste an de an in calendarul crestin - ortodox ziua Sfintilor Petru si Pavel sau Sanpetru de vara , consemna in calendarul popular agricol romanesc inceperea celei de-a doua parti a anului.Desi pe 29 iunie sunt omagiati ambii sfinti , in traditia romanesca numai Sfantul Petru joaca un rol central, ca patron al agricultorilor.
Potrivit credintelor populare , Sfantul Petru este mana dreapta a lui Dumnezeu , avand in primire portile raiului.Totodata el indeplineste si functia de chelar al paradisului , asa ca are in grija granele pe care trebuie sa le imparta animalelor.La origine, se zice ca Sfantul Petru era un om simplu , un taran care se indeletnicea cu muncile campului , crestea animale si ii placea mai ales sa pescuiasca.Tocmai datorita harniciei lui , Domnul l-ar fi adus in cer si i-ar fi incredintat cheile raiului.Sfantul Petru guverneaza peste ploaie si caldura , si poseda puterea de a arunca grindina peste pamant.Inainte de a o slobozi , el o fierbe trei zile la rand pentru a o marunti astfel incat sa nu vateme prea tare ogoarele muritorilor.Cand tunetele se aud cumva innabusit ori se izvodeste huruit mare in ceruri inainte de ploaie se spune ca Sfantul Petru a pus la fiert piatra pentru grindina.
Atunci cand Sfantul Petru pocneste cu biciu-i napraznic, din sfichiul acestuia rasar scantei care , ajunse pe pamant , se transforma in licurici.Iviti in preajma zilei de 29 iunie, licuricii sunt meniti de Sfantul Petru sa ii calauzeasca pe oamenii rataciti in paduri.
Conform calendarului popular romanesc , cucul (dar si privighetoarea) nu mai canta incepand cu 29 iunie.Explicatia acestui fenomen ? Se zice ca aceasta pasare a fost nasita de Sfantul Petru, insa nu si-a respectat tatal dumnezeiesc , asa ca intr-o buna zi i-a furat acestuia caii.Inspaimantat de fapta lui , cucul se ascunde cu frica in san ori de cate ori zareste licuricii, trimisii pe pamant ai nasului sau. Cu toate acestea , ziua canta plin de nepasare , dar numai pana in prejma sarbatorii Sfantului Petru cand , temator peste poate , amuteste.
Desi un personaj al cerurilor, Sfantul Petru este foarte popular in superstitiile , snoavele , legendele si povestile romanesti , intrucat coboara adesea pe pamant de unul singur sau impreuna cu Dumnezeu.
Intr-o astfel de legenda se spune ca Dumnezeu i-a marturisit odata Sfantului Petru ca anul ce urma sa vina nu va aduce deloc ploaie.Ingrijorat pentru soarta cumatrului sau de pe pamant , Sfantul i-a dat de stire acestuia , in asa fel incat acesta sa nu isi mai risipeasca pe banii pe seminte si arat.Desigur, Dumnezeu nu avea cum sa nu afle isprava ajutorului sau .
In anul ce a sosit, desi nu a cazut strop de ploaie pe tarana, ogoarele au fost parca mai bogate decat niciodata .Toti oamenii s-au bucurat de belsug , cu exceptia cumatrului Sfantului Petru , caruia nu avea cum sa ii rodeasca pe camp nimic altceva decat buruieni si ciulini.Spasit , pazitorul raiului i-a marturisit Domnului indiscretia sa, si l-a rugat sa aiba grija de ruda sa impovarata de o casa plina cu copii.Dumnezeu l-a mustrat pe Sfantul Petru dar l-a iertat si i-a spus sa il instiinteze pe cumnatul sau sa dea foc ierbilor salbatice de pe ogorul lui.Pamnateanul a facut asa cum i s-a zis si , ca prin farmec, campurile lui s-au umplut cu grau si porumb urias , cum taranii nu mai vazusera decat pe campurile boierilor.Satenii , impresionati de aceasta minune , si-au zis sa faca la fel , pentru a fi binecuvantati de Domnul asemeni cumnatului lui Sfantul Petru.Nu au pregetat mult si si-au dat foc si ei ogoarelor pe care aveau grane, insa Dumnezeu nu le-a daruit nimic pentru a-i invata minte ca "lacomul mai mult pagubeste".
Intr-o alta poveste populara , Sfantul Petru ar fi avut drag de o pescarita careia nu ii putea refuza aproape nimic.Intr-o noapte aceasta a prins o multime de pesti, dar nu a reusit sa vanda a doua zi in targ decat o mica parte dintre ei.Suparata , pescarita s-a adresat Sfantului Petru, iar acesta a poruncit de indata sa se tina post , astfel incat sa se vanda tot pestele prietenei sale.In acest fel , se zice, ar fi fost inaugurat postul Sfantului Petru.
Alte superstitii si traditii romanesti de Sfantul Petru :
- Sfantul Petru este mai mare peste lupi. Pe 29 iunie iunie se tine "sarbatoarea lupilor" , un obicei prin care se previne ca lupii sa dea iama in vite.Potrivit unor zone folclorice , Sanpetru de vara este separat de o jumatate de an de fratele sau , Sanpetru de iarna , acesta din urma fiind de fapt patronul lupilor.
- Pentru a nu li se inmulti petele de pe fata si a nu fi socotiti astfel jidovi, oamenii pistruiati se spala cu apa pe fata la miezul noptii, atunci cand canta cocosii.
- Nu se bat merele ca nu cumva Dumnezeu sa dea peste ogoare cu piatra la fel de mare ca si aceste fructe.
- Este pacat sa mananci mere inainte de ziua Sfantului Petru.
- Pe 29 iunie se tin "Mosii de Sfantul Petru", ocazie cu care se dau de pomana merinde , fructe (zarzare, mere) si , in unele regiuni, chiar si imbracaminte.
- Cu ocazia Craciunului , Anului , Nou Bobotezei, Macinicilor, Sanzienelor , cerul se deschide o clipita si oamenii il pot zari pe Sfantul Petru la masa cereasca , in dreapta lui Dumnezeu.
Surse :
- Ion Ghinoiu - „Obiceiuri populare de peste an”
- Gh. F. Ciauşanu -„Superstiţiile poporului român”
- Antoaneta Olteanu - "Calendarele poporului român"
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Superstitiile in citate, aforisme, maxime
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Solstitiul de vara in traditii, superstitii si vraji
Potrivit credintelor populare , Sfantul Petru este mana dreapta a lui Dumnezeu , avand in primire portile raiului.Totodata el indeplineste si functia de chelar al paradisului , asa ca are in grija granele pe care trebuie sa le imparta animalelor.La origine, se zice ca Sfantul Petru era un om simplu , un taran care se indeletnicea cu muncile campului , crestea animale si ii placea mai ales sa pescuiasca.Tocmai datorita harniciei lui , Domnul l-ar fi adus in cer si i-ar fi incredintat cheile raiului.Sfantul Petru guverneaza peste ploaie si caldura , si poseda puterea de a arunca grindina peste pamant.Inainte de a o slobozi , el o fierbe trei zile la rand pentru a o marunti astfel incat sa nu vateme prea tare ogoarele muritorilor.Cand tunetele se aud cumva innabusit ori se izvodeste huruit mare in ceruri inainte de ploaie se spune ca Sfantul Petru a pus la fiert piatra pentru grindina.
Atunci cand Sfantul Petru pocneste cu biciu-i napraznic, din sfichiul acestuia rasar scantei care , ajunse pe pamant , se transforma in licurici.Iviti in preajma zilei de 29 iunie, licuricii sunt meniti de Sfantul Petru sa ii calauzeasca pe oamenii rataciti in paduri.
Conform calendarului popular romanesc , cucul (dar si privighetoarea) nu mai canta incepand cu 29 iunie.Explicatia acestui fenomen ? Se zice ca aceasta pasare a fost nasita de Sfantul Petru, insa nu si-a respectat tatal dumnezeiesc , asa ca intr-o buna zi i-a furat acestuia caii.Inspaimantat de fapta lui , cucul se ascunde cu frica in san ori de cate ori zareste licuricii, trimisii pe pamant ai nasului sau. Cu toate acestea , ziua canta plin de nepasare , dar numai pana in prejma sarbatorii Sfantului Petru cand , temator peste poate , amuteste.
Desi un personaj al cerurilor, Sfantul Petru este foarte popular in superstitiile , snoavele , legendele si povestile romanesti , intrucat coboara adesea pe pamant de unul singur sau impreuna cu Dumnezeu.
Intr-o astfel de legenda se spune ca Dumnezeu i-a marturisit odata Sfantului Petru ca anul ce urma sa vina nu va aduce deloc ploaie.Ingrijorat pentru soarta cumatrului sau de pe pamant , Sfantul i-a dat de stire acestuia , in asa fel incat acesta sa nu isi mai risipeasca pe banii pe seminte si arat.Desigur, Dumnezeu nu avea cum sa nu afle isprava ajutorului sau .
In anul ce a sosit, desi nu a cazut strop de ploaie pe tarana, ogoarele au fost parca mai bogate decat niciodata .Toti oamenii s-au bucurat de belsug , cu exceptia cumatrului Sfantului Petru , caruia nu avea cum sa ii rodeasca pe camp nimic altceva decat buruieni si ciulini.Spasit , pazitorul raiului i-a marturisit Domnului indiscretia sa, si l-a rugat sa aiba grija de ruda sa impovarata de o casa plina cu copii.Dumnezeu l-a mustrat pe Sfantul Petru dar l-a iertat si i-a spus sa il instiinteze pe cumnatul sau sa dea foc ierbilor salbatice de pe ogorul lui.Pamnateanul a facut asa cum i s-a zis si , ca prin farmec, campurile lui s-au umplut cu grau si porumb urias , cum taranii nu mai vazusera decat pe campurile boierilor.Satenii , impresionati de aceasta minune , si-au zis sa faca la fel , pentru a fi binecuvantati de Domnul asemeni cumnatului lui Sfantul Petru.Nu au pregetat mult si si-au dat foc si ei ogoarelor pe care aveau grane, insa Dumnezeu nu le-a daruit nimic pentru a-i invata minte ca "lacomul mai mult pagubeste".
Intr-o alta poveste populara , Sfantul Petru ar fi avut drag de o pescarita careia nu ii putea refuza aproape nimic.Intr-o noapte aceasta a prins o multime de pesti, dar nu a reusit sa vanda a doua zi in targ decat o mica parte dintre ei.Suparata , pescarita s-a adresat Sfantului Petru, iar acesta a poruncit de indata sa se tina post , astfel incat sa se vanda tot pestele prietenei sale.In acest fel , se zice, ar fi fost inaugurat postul Sfantului Petru.
Alte superstitii si traditii romanesti de Sfantul Petru :
- Sfantul Petru este mai mare peste lupi. Pe 29 iunie iunie se tine "sarbatoarea lupilor" , un obicei prin care se previne ca lupii sa dea iama in vite.Potrivit unor zone folclorice , Sanpetru de vara este separat de o jumatate de an de fratele sau , Sanpetru de iarna , acesta din urma fiind de fapt patronul lupilor.
- Pentru a nu li se inmulti petele de pe fata si a nu fi socotiti astfel jidovi, oamenii pistruiati se spala cu apa pe fata la miezul noptii, atunci cand canta cocosii.
- Nu se bat merele ca nu cumva Dumnezeu sa dea peste ogoare cu piatra la fel de mare ca si aceste fructe.
- Este pacat sa mananci mere inainte de ziua Sfantului Petru.
- Pe 29 iunie se tin "Mosii de Sfantul Petru", ocazie cu care se dau de pomana merinde , fructe (zarzare, mere) si , in unele regiuni, chiar si imbracaminte.
- Cu ocazia Craciunului , Anului , Nou Bobotezei, Macinicilor, Sanzienelor , cerul se deschide o clipita si oamenii il pot zari pe Sfantul Petru la masa cereasca , in dreapta lui Dumnezeu.
Surse :
- Ion Ghinoiu - „Obiceiuri populare de peste an”
- Gh. F. Ciauşanu -„Superstiţiile poporului român”
- Antoaneta Olteanu - "Calendarele poporului român"
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Superstitiile in citate, aforisme, maxime
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Solstitiul de vara in traditii, superstitii si vraji
Saturday, June 11, 2011
Rusaliile in superstitii si traditii romanesti
Desi este una din cele mai mari sarbatori ale crestinismului ortodox , Rusaliile , "Pogorarea Sfantului Duh" ori "Cincizecimea" , avand loc la 50 de zile dupa Pasti , isi are originile in religia pagana , respectiv in festivalul roman "Rosalia" ori "sarbatoarea trandafirilor" , ocazie cu care se aduceau trandafiri la mormintele celor apropiati si se organizau ospete in onoarea celor morti.Asa cum precizeaza Romulus Vulcanescu in cartea "Mitologie romana" , Rosalia a fost adoptata de daci in vremea ocupatiei romane , stravechiul cult al mortilor de origine dacica impletindu-se cu elemente aduse de cohortele de legionari proveniti din toate zonele imperiului roman.
Semidivinitati si personaje mitice seducatoare , Rusaliile sau Rusalcele sunt , in legendele populare romanesti, sunt niste fecioare frumoase (fiice ale imparatului Rusalim) , imbracate in vestminte stravezii , prin care li se ghiceste goliciunea , ce isi fac aparitia in perioada verii , in vazduh , in paduri , ostroave si zone muntoase izolate , in care dantuiesc si petrec la adapost de ochii oamenilor.Daca , totusi, se intampla sa fie zarite de un muritor ori vreo faptura omeneasca calca din greseala peste iarba arsa in care au horit , ghinionistul om este lovit de o boala mentala necrutatoare , caracterizata in folclor drept "luat de Rusalii", de care se poate vindeca prin descantece ori prin intermediul horei Calusarilor.La fel de riscant este ca o faptura omeneasca sa le surprinda in timpul magicei lor hore sub lumina Lunii , atunci cand goale ori cu sanii dezveliti si parul despletit , Rusaliile se dedau unui ritual de neinteles pentru muritori.In stravechiul dans al Calusarilor , se obisnuia sa se sara peste foc pentru a scapa nevatamat in urma intalnirii cu Ielele .Intr-un alt tip de vindecare rituala , bolnavii erau scosi afara din casa , asezati cu fata in sus pe pamant si cu capul indreptat catre rasarit sau miazazi , langa ei fiind amplasat steagul Calusarilor si o oala de lut cu apa , legata cu ata rosie , de care este prins si un pui de gaina. Calusarii se prindeau in joc de trei ori , ei antrenandu-l in dans si pe cel suferind , in final vataful aruncand oala in sus .Atunci cand se izbea de pamant , oala trebuie sa se sparga , puiul sa moara , iar apa din oala este necesar sa il stropeasca pe bolnav .Daca se intampla in acest fel, omul se insanatosea si juca impreuna cu calusarii , in caz contrar fiind sortit sa moara. In Valcea, exista traditia ingroparii "Caprei" (un lemn cocarjat , cu unul din capete sculptat ca un bot de capra , ce era purtat la brau de catre unul din calusari) odata cu venirea anotimpului rece, ea fiind dezgropata de Rusalii , un simbolism asociat cu ciclul mortii si invierii soarelui."Capra" putea fi dezgropata si mai inainte , atunci cand se imbolnavea cineva , calusarii urmand a juca pentru insanatosirea celui suferind.
Rusaliile sau Ielele sunt cunoscute drept ursitoare ale copiilor si prezicatoare ale mortii oamenilor.Ca mijloace de protectie fata de aceste fiinte nepamantene , satenii obisnuiau sa isi decoreze casele cu leustean , usturoi , crengute de tei sau sa le imbuneze prin pomeni in ziua "Mosilor de vara" , Ielele fiind considerate uneori a fi spirite ale mortilor (sau suflete ale unor fete moarte) , eliberate din morminte din Joia Mare si pana la slujba din duminica de Rusalii.
Alte superstitii , traditii si obiceiuri de Rusalii cuprind :
- In ziua de Rusalii , oamenii purtau pelin in san sau la brau , perntru a fi aparati fata de Iele.In unele regiuni, satenii considerau de bun augur sa poarte la san ori la brau trei fire de usturoi , in altele obisnuindu-se sa se poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie.
- Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii , in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni.
-In unele regiuni folclorice , precum cea de pe valea Gurghiului , din judetul Mures , exista in fiecare an , dupa Rusalii , traditia "udatului nevestelor" .Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase.
- In Bihor , se obisuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul anului , in care se punea faina si sare amestecate cu furaje.Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite rele.Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra , indicata pentru femeile ce isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi.
- In satul Batin din judetul Cluj se practica obiceiul "impanatului boului" , in care un astfel de animal defila pe ulite , gatit cu ghirlande de flori , urmat de oamenii din sat.Preotul sfintea apoi boul in fata parohiei si dadea de baut oamenilor din procesiune.Urma ca boul sa fie eliberat si stapanit de catre o fecioara , ce dadea ocol cu el unei mese de trei ori.Curajoasa fata era recompensata, se spune, prin faptul ca o astepta maritisul in mai putin de un an.
- In Banat , se credea ca de la Joia Mare si pana la "Rusitori" (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul , raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie.
- Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala , amuteala , strambarea gurii , ologeala , dambla ori luat de vant.
- Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii.
- In Valcea , usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre , pentru a feri casele de duhuri rele.
- Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat , ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji.
- Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc , tei sau cu flori.
- Potrivit unui alt obicei, oamenii duceau la biserica ramuri de tei si frunze de nuc , semnificand limbile de foc prin care si-a aratat puterea Sfantul Duh atunci cand a coborat peste Sfintii Apostoli.Dupa ce erau sfintite, acestea se asezau la stresinile caselor si la icoane, ca mijloace de protectie a locuintei si familiei.
- In unele regiuni , pentru a se scapa de razbunarea Ieleleor, se infingea in parul portii un craniu de cal.
- In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele.
- In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp , in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului , in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina.
- Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face pasca.Pana la viitorul Paste , acest lucru este oprit.
- Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Semidivinitati si personaje mitice seducatoare , Rusaliile sau Rusalcele sunt , in legendele populare romanesti, sunt niste fecioare frumoase (fiice ale imparatului Rusalim) , imbracate in vestminte stravezii , prin care li se ghiceste goliciunea , ce isi fac aparitia in perioada verii , in vazduh , in paduri , ostroave si zone muntoase izolate , in care dantuiesc si petrec la adapost de ochii oamenilor.Daca , totusi, se intampla sa fie zarite de un muritor ori vreo faptura omeneasca calca din greseala peste iarba arsa in care au horit , ghinionistul om este lovit de o boala mentala necrutatoare , caracterizata in folclor drept "luat de Rusalii", de care se poate vindeca prin descantece ori prin intermediul horei Calusarilor.La fel de riscant este ca o faptura omeneasca sa le surprinda in timpul magicei lor hore sub lumina Lunii , atunci cand goale ori cu sanii dezveliti si parul despletit , Rusaliile se dedau unui ritual de neinteles pentru muritori.In stravechiul dans al Calusarilor , se obisnuia sa se sara peste foc pentru a scapa nevatamat in urma intalnirii cu Ielele .Intr-un alt tip de vindecare rituala , bolnavii erau scosi afara din casa , asezati cu fata in sus pe pamant si cu capul indreptat catre rasarit sau miazazi , langa ei fiind amplasat steagul Calusarilor si o oala de lut cu apa , legata cu ata rosie , de care este prins si un pui de gaina. Calusarii se prindeau in joc de trei ori , ei antrenandu-l in dans si pe cel suferind , in final vataful aruncand oala in sus .Atunci cand se izbea de pamant , oala trebuie sa se sparga , puiul sa moara , iar apa din oala este necesar sa il stropeasca pe bolnav .Daca se intampla in acest fel, omul se insanatosea si juca impreuna cu calusarii , in caz contrar fiind sortit sa moara. In Valcea, exista traditia ingroparii "Caprei" (un lemn cocarjat , cu unul din capete sculptat ca un bot de capra , ce era purtat la brau de catre unul din calusari) odata cu venirea anotimpului rece, ea fiind dezgropata de Rusalii , un simbolism asociat cu ciclul mortii si invierii soarelui."Capra" putea fi dezgropata si mai inainte , atunci cand se imbolnavea cineva , calusarii urmand a juca pentru insanatosirea celui suferind.
Rusaliile sau Ielele sunt cunoscute drept ursitoare ale copiilor si prezicatoare ale mortii oamenilor.Ca mijloace de protectie fata de aceste fiinte nepamantene , satenii obisnuiau sa isi decoreze casele cu leustean , usturoi , crengute de tei sau sa le imbuneze prin pomeni in ziua "Mosilor de vara" , Ielele fiind considerate uneori a fi spirite ale mortilor (sau suflete ale unor fete moarte) , eliberate din morminte din Joia Mare si pana la slujba din duminica de Rusalii.
Alte superstitii , traditii si obiceiuri de Rusalii cuprind :
- In ziua de Rusalii , oamenii purtau pelin in san sau la brau , perntru a fi aparati fata de Iele.In unele regiuni, satenii considerau de bun augur sa poarte la san ori la brau trei fire de usturoi , in altele obisnuindu-se sa se poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie.
- Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii , in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni.
-In unele regiuni folclorice , precum cea de pe valea Gurghiului , din judetul Mures , exista in fiecare an , dupa Rusalii , traditia "udatului nevestelor" .Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase.
- In Bihor , se obisuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite pentru a se face mancare in restul anului , in care se punea faina si sare amestecate cu furaje.Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite rele.Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra , indicata pentru femeile ce isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi.
- In satul Batin din judetul Cluj se practica obiceiul "impanatului boului" , in care un astfel de animal defila pe ulite , gatit cu ghirlande de flori , urmat de oamenii din sat.Preotul sfintea apoi boul in fata parohiei si dadea de baut oamenilor din procesiune.Urma ca boul sa fie eliberat si stapanit de catre o fecioara , ce dadea ocol cu el unei mese de trei ori.Curajoasa fata era recompensata, se spune, prin faptul ca o astepta maritisul in mai putin de un an.
- In Banat , se credea ca de la Joia Mare si pana la "Rusitori" (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul , raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie.
- Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala , amuteala , strambarea gurii , ologeala , dambla ori luat de vant.
- Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii.
- In Valcea , usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre , pentru a feri casele de duhuri rele.
- Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat , ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji.
- Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc , tei sau cu flori.
- Potrivit unui alt obicei, oamenii duceau la biserica ramuri de tei si frunze de nuc , semnificand limbile de foc prin care si-a aratat puterea Sfantul Duh atunci cand a coborat peste Sfintii Apostoli.Dupa ce erau sfintite, acestea se asezau la stresinile caselor si la icoane, ca mijloace de protectie a locuintei si familiei.
- In unele regiuni , pentru a se scapa de razbunarea Ieleleor, se infingea in parul portii un craniu de cal.
- In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele.
- In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp , in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului , in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina.
- Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face pasca.Pana la viitorul Paste , acest lucru este oprit.
- Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Mosii de vara in superstitii si traditii romanesti
In sambata dinaintea duminicii Rusaliilor , numita "sambata Rusaliilor" , "sambata dinaintea duminicii pogararii Sfantului Duh " ori "Mosii de vara" , are loc prin traditie pomenirea generala a mortilor.De fapt , conform bisericii ortodoxe , in decursul anului exista numai doua sambete dedicate pomenirii mortilor , cea a Mosilor de vara si cea anterioara duminicii lasatului de sec de carne sau a "infricosatei judecati" ("Mosii de iarna").
In cultul funerar al mortilor din Romania , "Mosii" sunt considerati a fi stramosii , antemergatorii nostri pe pamant , parintii sau rudele noastre apropiate .Potrivit lui Simeon Fl. Marian, Mosii de vara fac parte dintre mosii arhaici , in traditia populara ei fiind vazuti drept noua unchesi batrani vestiti gratie bunatatii si minunilor faptuite de ei.Se zice ca in zilele anterioare Mosilor de vara sau "Mosilor cireselor" , mortii se trezesc din somnul de moarte si se se indreapta catre o legendara "Vale cu Dor" , loc in care gasesc toate pomenile facute pentru ei.Aceia dintre morti care nu afla nimic de pomana , strang tarana in poala si se inapoiaza intristati in salasul mortii.O superstitie adanc inradacinata in folclor spune ca sufletele celor morti parasesc mormintele in Joia Mare si zboara libere ca pasarile cerului vreme de 50 de zile pana in sambata de Rusalii.Tocmai pentru ca mortii sa se intoarca linisititi in cimitire , oamenii incercau sa ii induplece si sa ii imbuneze prin pomeni , ingrijirea si impodobirea mormintelor si a gospodariilor cu ramuri de tei.
Cu ocazia Mosilor de vara , se dau de pomana cani, oale, strachini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cirese si umplute cu apa , lapte ori vin , dar si mancare gatita (calda) , impreuna cu paine , colaci si lumanari aprinse.Vasele cu apa , vin si lapte sunt ofrande simbolice , prin care oamenii se asigura ca cei morti vor avea ce bea pe lumea cealalta.Totodata, obiceiul de a imparti vase din lut avea , se pare, drept scop reamintirea faptului ca toti oameni sunt facuti din pamant , in pamant gasindu-si salas dupa moarte .In vremurile de demult , in vase sau cofe se turna apa de la un izvor sau o fantana , lasandu-se apoi in acel loc cate un ban, ca o forma de plata pentru apa , astfel incat pomana sa fie primita .In unele zone , a doua zi dupa Mosii de vara , adica in duminica Rusaliilor , se dau de pomana portii de orez cu lapte ori colarezi , aceste bucate nefiind asternute in farfurii ci pe frunze de tei .Se zice ca mortii care nu au fost pomeniti revin in morminte cu o frunza de tei in gura , aceste impartiri de orez si colarezi fiind destinati acelor "mosi" care nu au primit nimic.
Alte superstitii si traditii specifice zilei Mosilor de vara :
- Se aduc la biserica frunze de nuc si ramuri de tei care , dupa ce sunt sfintite, se aseaza la streasina casei sau la icoana pentru a feri locuinta de rele. Crengile de tei astfel sfintite se spune ca au puterea de a lecui surzenia.
- Nu se matura, ca sa nu se dea praf in ochii mortilor ce stau in spatele usii pana duminica , cand se inalta catre cer dupa savarsirea liturghiei de Rusalii.
- Nu se toarce ca nu cumva sa se intoarca inapoi colacii de la morti.
- Nu trebuie sa dormi afara , sa te duci la fantana ori la rascruci de drumuri , intrucat vazduhul este plin de spiritele mortilor eliberate in Joia Mare.
- Nu se arunca gunoiul afara , intrucat acesta poate ajunge la morti , in locul mancarii si bauturii pe care le asteapta.
- Femeile care muncesc in sambata de Rusalii risca sa le amorteasca mainile.
- Ploaia din ziua Mosilor de vara preveste o recolta bogata.
- Pentru a fi protejat fata de pierderi ori furtuni , trebuie sa dai de pomana din primul fel de mancare pe care il gatesti in ziua Mosilor de vara.
- Toate lucrurile pe care le dai de pomana trebuie sa fie noi (cani, strachini, vase, cofe).
- Ca sa scapi de o ploaie de vara , tot ce ai de facut este sa arunci afara o ramura de tei sfintita in ziua Mosilor de vara.In acest fel, ploaia se va opri.
- Femeile ce ii cinstesc an de an pe Mosii de vara vor avea intotdeuna sufletul tanar si nu vor imbatrani la fel de repede ca celelalte surate ale lor.
- Ca sa iti rodeasca gradina , trebuie sa dai de pomana usturoi si ceapa verde .
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor
In cultul funerar al mortilor din Romania , "Mosii" sunt considerati a fi stramosii , antemergatorii nostri pe pamant , parintii sau rudele noastre apropiate .Potrivit lui Simeon Fl. Marian, Mosii de vara fac parte dintre mosii arhaici , in traditia populara ei fiind vazuti drept noua unchesi batrani vestiti gratie bunatatii si minunilor faptuite de ei.Se zice ca in zilele anterioare Mosilor de vara sau "Mosilor cireselor" , mortii se trezesc din somnul de moarte si se se indreapta catre o legendara "Vale cu Dor" , loc in care gasesc toate pomenile facute pentru ei.Aceia dintre morti care nu afla nimic de pomana , strang tarana in poala si se inapoiaza intristati in salasul mortii.O superstitie adanc inradacinata in folclor spune ca sufletele celor morti parasesc mormintele in Joia Mare si zboara libere ca pasarile cerului vreme de 50 de zile pana in sambata de Rusalii.Tocmai pentru ca mortii sa se intoarca linisititi in cimitire , oamenii incercau sa ii induplece si sa ii imbuneze prin pomeni , ingrijirea si impodobirea mormintelor si a gospodariilor cu ramuri de tei.
Cu ocazia Mosilor de vara , se dau de pomana cani, oale, strachini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cirese si umplute cu apa , lapte ori vin , dar si mancare gatita (calda) , impreuna cu paine , colaci si lumanari aprinse.Vasele cu apa , vin si lapte sunt ofrande simbolice , prin care oamenii se asigura ca cei morti vor avea ce bea pe lumea cealalta.Totodata, obiceiul de a imparti vase din lut avea , se pare, drept scop reamintirea faptului ca toti oameni sunt facuti din pamant , in pamant gasindu-si salas dupa moarte .In vremurile de demult , in vase sau cofe se turna apa de la un izvor sau o fantana , lasandu-se apoi in acel loc cate un ban, ca o forma de plata pentru apa , astfel incat pomana sa fie primita .In unele zone , a doua zi dupa Mosii de vara , adica in duminica Rusaliilor , se dau de pomana portii de orez cu lapte ori colarezi , aceste bucate nefiind asternute in farfurii ci pe frunze de tei .Se zice ca mortii care nu au fost pomeniti revin in morminte cu o frunza de tei in gura , aceste impartiri de orez si colarezi fiind destinati acelor "mosi" care nu au primit nimic.
Alte superstitii si traditii specifice zilei Mosilor de vara :
- Se aduc la biserica frunze de nuc si ramuri de tei care , dupa ce sunt sfintite, se aseaza la streasina casei sau la icoana pentru a feri locuinta de rele. Crengile de tei astfel sfintite se spune ca au puterea de a lecui surzenia.
- Nu se matura, ca sa nu se dea praf in ochii mortilor ce stau in spatele usii pana duminica , cand se inalta catre cer dupa savarsirea liturghiei de Rusalii.
- Nu se toarce ca nu cumva sa se intoarca inapoi colacii de la morti.
- Nu trebuie sa dormi afara , sa te duci la fantana ori la rascruci de drumuri , intrucat vazduhul este plin de spiritele mortilor eliberate in Joia Mare.
- Nu se arunca gunoiul afara , intrucat acesta poate ajunge la morti , in locul mancarii si bauturii pe care le asteapta.
- Femeile care muncesc in sambata de Rusalii risca sa le amorteasca mainile.
- Ploaia din ziua Mosilor de vara preveste o recolta bogata.
- Pentru a fi protejat fata de pierderi ori furtuni , trebuie sa dai de pomana din primul fel de mancare pe care il gatesti in ziua Mosilor de vara.
- Toate lucrurile pe care le dai de pomana trebuie sa fie noi (cani, strachini, vase, cofe).
- Ca sa scapi de o ploaie de vara , tot ce ai de facut este sa arunci afara o ramura de tei sfintita in ziua Mosilor de vara.In acest fel, ploaia se va opri.
- Femeile ce ii cinstesc an de an pe Mosii de vara vor avea intotdeuna sufletul tanar si nu vor imbatrani la fel de repede ca celelalte surate ale lor.
- Ca sa iti rodeasca gradina , trebuie sa dai de pomana usturoi si ceapa verde .
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete:
Sanzienele in farmece de dragoste, vraji si superstitii
Sfantul Ilie in superstitii, traditii si obiceiuri
Simbolurile crestine ale plantelor si copacilor
Saturday, May 14, 2011
Ieri a murit tata
Lacrimile imi incetoseaza literele pe care trebuie sa apas.A trebuit , potrivit sfaturilor unei matusi versate in obiceiuri si superstii , sa incerc (fara rezultat) sa ii inchis o pleopa deschisa (acea pleoapa care mai inainte isi gasea singura calea de a vedea sau nu lumea) , a fost necesar (?) sa ii chinui mainile intepenite pentru a i le incrucisa pe piept , sa ii leg capul ( ca sa nu ramana cu gura deschisa) , sa ii incing picioarele.Nu era de ajuns ca era mort, trebuia oare sa ma asigur ca nu va invia ? Ce ramane dintr-un om iubit atunci cand moare ? Ce a ramas din tatal meu ? Cat din trupul lui neinsufletit mai este el ? Popii , cu ritualurile lor natange , cat de mult pot sa mi-l aduca inapoi , sa ajute sufletul , spiritul sau acea parte imateriala din el care , zic eu , trebuie sa existe sa iasa la iveala ? Desigur , nu ma pot lega decat de aparente , de trupul lui , de ce ce a ramas din el , ca parte exterioara .Dar , din clipa cand din el a zburat scanteia vietii , mai este corpul ceea ce il reprezinta ? Imi sunt la indemana figura lui , fata lui , mainile lui , dar , in absenta acelei flacari magice a vietii , aceste acoperamant familiar mai inseamna ceva ? Nu , nu semnifica nimic , desi durerea ne ispiteste sa ne revarsam iubirea catre ceea ce vedem.Catre ceea ce percepem.Suntem prizonierii simturilor noastre.
Hai sa vorbim si despre popi.Recunosc ca nu am avut niciodata o parere foarte buna despre ei.Nici tatal meu.Preotul care a facut slujba in capela unde am depus trupul tatalui meu a "cantat frumos" .Asa a zis lumea din jur.Era normal sa pomeneasca despre moartea si invierea lui Iisus , dar oare toate obiceiurile si superstitiile neadeverite de Biblie si pe care popii ni le impun trebuie sa fie acceptate fara cracnire ? Sunt oare popii mijlocitorii nostrii catre rai sau infern ? Cica nu conteaza ce fac ei in viata de zi cu zi , cum pacatuiesc , ci numai ceea ce articuleaza cu limba si buzele lor "preasfintite" . Credeti voi asta? Un preot , care tocmai a avut o orgie sau s-a desfatat cu lucruri pe care adeseori ni le interzice noua , poate fi calea de legatura dintre lumea nostra si rai ? Hai sa fim seriosi ! Tocmai pe acesti falsi oameni ai lui Dumnezeu i-a alungat din templu Iisus.Dar, la fel ca si politicienii, ei au revenit dupa plecarea si ridicarea la ceruri a lui Cristos, incercand sa puna o stapanire lumeasca , ipocrita si egoista peste omenire.
Unde este tatal meu acum ? Se gaseste in acel cosgiuc din capela bisericii ? A ajuns partea lui (sper) nemuritoare , intr-un taram mai bun ? Nu conteaza atata timp cat popa isi ia banul (neimpozabil) si canta "frumos" .Asta sa fie mangaierea mea pentru moartea tatei ? Un popa ipocrit si un dascal si mai si ? Dumnezeu traieste prin noi si printre noi , si nu prin niste sambriasi hulpavi .De unde , draga Doamne , au aparut vorbe ( si fapte) mincinoase si "dumnezeiesti" decat din buzunarele proverbiale ale preotului ? Desigur , in crestinism , ca si in buddihsm si taoism , apar din cand in cand oameni inspirati de nemurire .Cum a fost parintele Cleopa.Dar diamantul cu infinite fete al spiritualitatii isi arata cu zgarcenie faptura si , datorita ingustimii mintii noastre , ne este accesibila numai cate o unica si limitata fateta.Din acea unica si stramta perspectiva , unii il vad pe Dumnezeu, altii pe Alah, iar altii pe Buddha.
Tatal meu a cochetat cu adventistii (apropo, popa arondat casei mele a zis ca daca ii vede pe "pagani" nu mai face slujba de inmormantare ! Sarut mana , parinte !) .Nu s-a inscris ca membru (cu drepturi depline) la ei.Era dezgustat de falsurile evidente si aparente ale preotimii ortodoxe si voia sa invete cat mai mult despre sensurile absconse ale Bibliei.Ne incurajeaza cumva ai nostri popi sa ne adancim in Biblie ? Stiti bine ca nu.Pentru ei este mai bine sa le ascultam vorbele , cu cat mai necunoscute pentru noi , cu atat mai mult incarcate de misticism si temere .Ca sa ai o credinta autentica trebuie sa plonjezi cat mai mai profund in cunoastere.Cine se prosterneaza si isi face cruce in nestire in biserica ? Babele si mosii (*care adesea au pacatuit peste masura pe cand erau tineri , dar ma rog, pacatul recunoscut este cel putin pe jumatate iertat ) , dar 99 % dintre ei nu s-au sinchisit sa citeasca (si sa inteleaga) Biblia de la cap la coada.Le convin preotilor oamenii care au inteles cu adevarat ce scrie in Cartea Sfanta ? Pai nu , in felul asta le iei painea (neimpozabila) de la gura ! Cand eram copila , eram inmarmurita cumva ascultandu-le cantarile solemne , cu pasaje din Biblie ce mi se pareau a ascunde niste adevaruri secrete pe care numai ei avea dreptul de a le pronunta.Numerosi oameni in varsta au ramas , din pacate, la stadiul meu de copil.Dupa ce am citit intru totul Biblia si am si reflectat cat de cat asupra ei , chiar ca nu inteleg de exista preotii si de ce fac ei ceea ce fac .Vreau sa fiu foarte clara.Nu fac parte din nici o secta si nici nu am de gand sa ader la sa ceva .La recensamante , ne declaram ortodocsi doar pentru ca ne supunem benevol unor ritualuri mostenite si unor traditii (neintelese sau prost intelese ) .Putem pretinde ca nu avem timp sa studiem Biblia. Da , oboseala si stresul de la serviciu sau din viata de zi cu zi ne impiedica.Dar ne deschid calea catre o relaxare imbecila cu emisiuni TV de doi lei (gen Radu Negru , Nora pentru mama si alte caca ) ,care ne indeparteaza nu numai de o cale spirituala , ci si de una realista si constienta vizavi de lumea in care traim.
Sunt suparata si indurerata .Maine este inmormantarea.Dimineata am de negociat cu groparii (desi , oficial , am platit factura la cimitir).Urati-mi succes , mai ales ca trebuie sa asist si la o deshumare.Daca o sa pot, va voi spune ce mi s-a intamplat si la ce trebuie sa va asteptati atunci cand va moare cineva drag.
Hai sa vorbim si despre popi.Recunosc ca nu am avut niciodata o parere foarte buna despre ei.Nici tatal meu.Preotul care a facut slujba in capela unde am depus trupul tatalui meu a "cantat frumos" .Asa a zis lumea din jur.Era normal sa pomeneasca despre moartea si invierea lui Iisus , dar oare toate obiceiurile si superstitiile neadeverite de Biblie si pe care popii ni le impun trebuie sa fie acceptate fara cracnire ? Sunt oare popii mijlocitorii nostrii catre rai sau infern ? Cica nu conteaza ce fac ei in viata de zi cu zi , cum pacatuiesc , ci numai ceea ce articuleaza cu limba si buzele lor "preasfintite" . Credeti voi asta? Un preot , care tocmai a avut o orgie sau s-a desfatat cu lucruri pe care adeseori ni le interzice noua , poate fi calea de legatura dintre lumea nostra si rai ? Hai sa fim seriosi ! Tocmai pe acesti falsi oameni ai lui Dumnezeu i-a alungat din templu Iisus.Dar, la fel ca si politicienii, ei au revenit dupa plecarea si ridicarea la ceruri a lui Cristos, incercand sa puna o stapanire lumeasca , ipocrita si egoista peste omenire.
Unde este tatal meu acum ? Se gaseste in acel cosgiuc din capela bisericii ? A ajuns partea lui (sper) nemuritoare , intr-un taram mai bun ? Nu conteaza atata timp cat popa isi ia banul (neimpozabil) si canta "frumos" .Asta sa fie mangaierea mea pentru moartea tatei ? Un popa ipocrit si un dascal si mai si ? Dumnezeu traieste prin noi si printre noi , si nu prin niste sambriasi hulpavi .De unde , draga Doamne , au aparut vorbe ( si fapte) mincinoase si "dumnezeiesti" decat din buzunarele proverbiale ale preotului ? Desigur , in crestinism , ca si in buddihsm si taoism , apar din cand in cand oameni inspirati de nemurire .Cum a fost parintele Cleopa.Dar diamantul cu infinite fete al spiritualitatii isi arata cu zgarcenie faptura si , datorita ingustimii mintii noastre , ne este accesibila numai cate o unica si limitata fateta.Din acea unica si stramta perspectiva , unii il vad pe Dumnezeu, altii pe Alah, iar altii pe Buddha.
Tatal meu a cochetat cu adventistii (apropo, popa arondat casei mele a zis ca daca ii vede pe "pagani" nu mai face slujba de inmormantare ! Sarut mana , parinte !) .Nu s-a inscris ca membru (cu drepturi depline) la ei.Era dezgustat de falsurile evidente si aparente ale preotimii ortodoxe si voia sa invete cat mai mult despre sensurile absconse ale Bibliei.Ne incurajeaza cumva ai nostri popi sa ne adancim in Biblie ? Stiti bine ca nu.Pentru ei este mai bine sa le ascultam vorbele , cu cat mai necunoscute pentru noi , cu atat mai mult incarcate de misticism si temere .Ca sa ai o credinta autentica trebuie sa plonjezi cat mai mai profund in cunoastere.Cine se prosterneaza si isi face cruce in nestire in biserica ? Babele si mosii (*care adesea au pacatuit peste masura pe cand erau tineri , dar ma rog, pacatul recunoscut este cel putin pe jumatate iertat ) , dar 99 % dintre ei nu s-au sinchisit sa citeasca (si sa inteleaga) Biblia de la cap la coada.Le convin preotilor oamenii care au inteles cu adevarat ce scrie in Cartea Sfanta ? Pai nu , in felul asta le iei painea (neimpozabila) de la gura ! Cand eram copila , eram inmarmurita cumva ascultandu-le cantarile solemne , cu pasaje din Biblie ce mi se pareau a ascunde niste adevaruri secrete pe care numai ei avea dreptul de a le pronunta.Numerosi oameni in varsta au ramas , din pacate, la stadiul meu de copil.Dupa ce am citit intru totul Biblia si am si reflectat cat de cat asupra ei , chiar ca nu inteleg de exista preotii si de ce fac ei ceea ce fac .Vreau sa fiu foarte clara.Nu fac parte din nici o secta si nici nu am de gand sa ader la sa ceva .La recensamante , ne declaram ortodocsi doar pentru ca ne supunem benevol unor ritualuri mostenite si unor traditii (neintelese sau prost intelese ) .Putem pretinde ca nu avem timp sa studiem Biblia. Da , oboseala si stresul de la serviciu sau din viata de zi cu zi ne impiedica.Dar ne deschid calea catre o relaxare imbecila cu emisiuni TV de doi lei (gen Radu Negru , Nora pentru mama si alte caca ) ,care ne indeparteaza nu numai de o cale spirituala , ci si de una realista si constienta vizavi de lumea in care traim.
Sunt suparata si indurerata .Maine este inmormantarea.Dimineata am de negociat cu groparii (desi , oficial , am platit factura la cimitir).Urati-mi succes , mai ales ca trebuie sa asist si la o deshumare.Daca o sa pot, va voi spune ce mi s-a intamplat si la ce trebuie sa va asteptati atunci cand va moare cineva drag.
Saturday, May 7, 2011
Legendele si miturile florilor
Simboluri deghizate in parfumuri , culori si forme , florile ne insotesc de-a lungul intregii vieti oglindindu-ne toate sentimentele si emotiile , de la puritate pana la pasiune.Mirifica lor evolutie , de la fragedul boboc pana la floarea deschisa intru totul catre lume , este asociata cu tineretea , frumusetea , placerea si dragostea.Pe masura ce se vestejesc si isi pierd stralucirea , florile ajung insa sa intruchipeze trecerea inevitabila de la viata catre moarte.Obiceiul de a aseza flori la capataiul mortilor sau al mormintelor , dar si de impodobi cu ele templele ori bisericile , marturiseste despre semnificatia lor de insemne ale spiritului , sufletului , ori vietii eterice, posterioare lepadarii vestmantului material , corporal. De fapt, florile sunt prezente de-a lungul intregului ciclu al vietii oamenilor , ca un mijloc de subtila evidentiere a semnificatiilor profunde ale evenimentelor majore , precum cele ale botezului si nuntii.
In culturi diferite , separate de oceane si credinte , florile au devenit purtatoare ale unui simbolism specific .Florile albe pot reprezenta , de exemplu , atat puritatea cat si moartea , cele rosii , pasiunea , energia si sangele , iar cele galbene pot fi un simbol al aurului si soarelui.In traditia chinezeasca taoista , iluminarea spirituala este infatisata sub forma unei florii aurii rasarite in crestetul capului.
Formele florilor au , de asemenea , o semnificatie aparte .Spre exemplu, corolele din care tasnesc spre exterior petale lungi , radiale , sunt asociate atat cu soarele , cat si cu ideea de centru ( al lumii , al universului , al constiintei).
Cu o popularitate consacrata din cele mai vechi timpuri , era mai mult decat firesc ca florile sa fie ocrotite sau intruchipate de divinitati, in special de zeite.
Aztecii includeau in panteonul lor o zeita a sexualitatii si fertilitatii , Xochiquetzal, al carei nume insemna “floarea cu tulpina dreapta” si care era infatisata cu o cununa de flori pe cap si un buchet in maini.Intre putinele marturii ramase de la stravechea civilizatie , unele fragmente de poezie releva ca aztecii aveau credinta dublului simbolism al florilor , ca embleme ale vietii si mortii.
In Buddhism , florile sunt reprezentari ale “iluminarii” , o stare spirituala marcata de absenta dorintei , placerii si suferintei.
Zeita greaca a florilor , Chloris , era maritata cu zeul vantului de vest , Zephyrus.Romanii au numit aceasta divinitate Flora , onorand-o an de an in festivalurile Floralia.Adesea portretizata tinand la piept manunchiuri de flori sau risipindu-le in jurul ei , zeita Flora era reprezentata pe monezile republicii romane.
Proiectul “Legendele si miturile florilor” , cu ambitia de a insuma semnificatii, simboluri si povestiri rituale ori initiatice despre o gama cat mai cuprinzatoare de flori , va fi imbogatit in continuu , odata cu parcurgerea sezoanelor specifice speciilor florale.
LEGENDELE SI MITURILE FLORILOR
-A-
Legendele anemonei
Legendele florii de azalee
-B-
Floarea de brandusa – Legenda , mit , simbol
Legendele bujorului
-C-
Legendele cameliei
Florile de cires - Legenda si simbol
Legendele crinului
Legendele crizantemei
-D-
Legenda florii de dalie
-E-
-F-
Florile de ziua Sfantului Valentin
-G-
Legenda garoafei
Floarea de ghiocel - Legenda , mit , simbol
Legendele gladiolei
-H-
Legenda hortensiei
-I-
Legendele florii de iasomie
Legendele florii de iris
-J-
-K-
-L-
Legendele lalelei
Legendele lacramioarei
Legendele florii de liliac
-M-
Legenda florii de mac
Legenda magnoliei
Legendele margaretei
-N-
Legenda narcisei
Legendele narcisei galbene
-O-
Floarea de orhidee in legende , mituri , simboluri
-P-
Legendele panselutei
Legenda papadiei
-R-
-S-
-T-
Legendele trandafirului
Trandafirul , simbol al iubirii
-U-
-V-
Violeta – Simbol floral, legenda si mit
-Z-
Legendele zambilei
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2009 , 2010
Alte articole despre flori in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" )http://godessdiana88sex1.blogspot.com) :
Limbajul florilor.Dictionar de simboluri florale
Flora , zeita romana a florilor si primaverii
Horoscopul / Zodiacul florilor | Floarea care iti corespunde in zodiacul floral
Florile Feng Shui - Simboluri si aplicatii
Saturday, April 23, 2011
Pastele in superstitii si traditii romanesti
Potrivit credintei populare romanesti , dormitul in ziua de Pasti nu este deloc recomandabil.Daca atipesti in aceasta zi sfanta , strigoiul iti fura anafura de la biserica dintre dinti si o da de vanzare dracului, astfel incat vei fi pandit mereu de ghinioane si nu vei avea parte de belsug.Daca adormi de Pasti , tot anul vei fi somnoros , viermii iti vor manca semanaturile , ploaia iti va strica fanul cosit si te va prinde pe camp cand mergi la prasit .
Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul , fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala , cutremur , furtuna sau necaz.Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului.
In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.Apa, un simbol al purificarii trupesti si sufletesti , avea de altfel un rol aparte cu ocazia sarbatorii pascale.Un obicei ritual consta in spalatul cu apa neinceputa continand un ou rosu , eventual si unul alb (aducand sanatate si rumeneala in obraji) , un banut de argint ( simbol al bogatiei) si un fir de iarba verde ( semn al prosperitatii in casa) ori un fir de urzica (pentru a fi aspru si hotarat in viata). In Transilvania exista traditia "udatului" cu apa (din fantana) , si mai apoi cu parfum , tot ca un rit de curatire specific pascal.In Bucovina, fetele se spalau in dimineata de Paste cu apa folosita la curatatul clopotului, astfel incat sa fie frumoase si cautate de flacai in decursul intregului an.In alte regiuni folclorice, inainte de a merge la biserica, se recomanda ca fetele si baietii sa se uite intr-o fantana , ca sa fie la fel de frumosi ca si apa tot anul.
Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paste.Oamenii care se atingeau de ea (direct din solnita) , erau condamnati sa le asude mainile tot anul.Totodata, pentru a fi ferit de transpiratie in lunile de munca agricola ce urmau, traditia spunea ca , odata intors de la Inviere, trebuia sa pui mana pe o bucatica de fier sau pe clanta usii si sa spui : " Cum nu naduseste fierul si e rece , asa sa nu naduseasca mainile mele tot anul la lucru".Un alt remediu contra transpiratiei era sa atingi cu mana o piatra imediat cum te desteptai in dimineata de Pasti.
Pasca, crucea de pe ea sau nafura erau leacuri magice indicate pentru friguri , de protectie a vacilor contra descantecelor rele , putand vindeca si gainile ce dadeau sa moara.Tot cu anafura, dar si cu slanina si panza cu care au fost invelite ouale rosii , se afuma vaca dandu-i roata de trei ori , acest ritual fiindu-i de folos si omului atunci cand bolea.Ca sa nu-ti deoache nimeni vaca era bine sa o lovesti de trei ori cu stergarul de la pasca.Sunatoarea sau clocoticiul sfintit de Pasti puteau indeparta vitelul de vaca , fara sa a se strica laptele vacii.
Cocosul sfintit de Pasti se credea a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste.De altfel, in zona Calarasiului, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, existand credinta ca acela caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va fi insotit de noroc tot anul.Cocosii erau impartiti saracilor, pentru pomenirea mortilor.
La masa festiva de Pasti era bine sa mananci mai intai peste si pasare , pentru a fi zglobiu precum pestele si usor ca pasarea. In unele regiuni romanesti , era auspicios sa manaci hrean dupa slujba de Pasti de duminica , pentru a fi sanatos si iute in tot restul anului ; la fel, daca primul lucru mancat de Paste dupa plecarea de la biserica era un ou, se credea ca acesta aduce sanatate si usuratate a trupului in decursul intregului an. In Valcea, se spunea ca este totuna daca gusti din anafura de Pasti sau mananci floare de mar ori mugur de slacie , intrucat acesti doi pomi sunt sfinti.Tot in Valcea , nu se muncea trei joi la rand dupa Paste, ca nu cumva sa dea piatra peste pomi si ogoare.
Se spunea ca daca un soarece manca din anafura de la Pasti, se transforma in liliac.
Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul.Unele fete dormeau in noaptea din ajunul Pastelui cu un ou rosu la san , pentru ca frumusetea sa se aseze peste ele de-a lungul intregului an. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul.In unele zone , se spunea ca nu este indicat sa dai de pomana oua incondeiate (exceptie facand ouale rosii , in unele zone) , deoarece Dumnezeu nu le primeste.Mai multe despre acest subiect in articolul Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
De Pasti, dar si de Sangeorz sau Anul nou , se aseza o bucatica de fier sub prag , ca o protectie pentru casa.Daca atunci cand te duci la Inviere te impiedici sau, si mai rau, cazi , iti va merge rau tot restul anului.
Imbracamintea noua , la fel ca si apa , are un rol purificator cu ocazia Pastelui.Conform obiceiului, era benefic sa mergi la biserica in noaptea de Inviere cu o camasa noua.De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituala intr-o noua viata.Astfel , vasele in care se ducea mancarea la biserica era bine sa fie si ele noi.
Daca cea dintai persoana ce iti trece pragul in ziua de Pasti este barbat , atunci vei avea noroc tot anul.
De Pasti, ca si de Rusalii , exista credinta potrivit careia cerurile se deschideau , permitandu-le sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, astfel incat sa isi aseze protectia asupra rudelor dragi. Totodata, se zicea ca cei ce mureau in duminica de Pasti erau scutit de Judecata divina, sufletele lor ajung direct in rai.
Copii nascuti de Pasti (mai ales in timp ce bate pentru intaia oara clopotul la biserica) se spune ca sunt binecuvantati, ei avand viata luminata si presarata cu noroc toata viata.
In Moldova , farimiturile de la Paste erau ingropate pentru a da nastere unei plante numite "marunca" sau "cucoana", din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.
Potrivit unui vechi obicei, de Pasti carciumareasa goala pusca dadea cu matura prin curtea carciumii pentru a i se strange clientii la fel cum aduna ea gunoiul.
Daca vremea era rece si urata in ziua de Paste, se zicea ca nu se va indrepta pana la Rusalii.O aversa rapida de ploaie in duminica de Paste anunta recolte bogate , dar fan putin.Vantul prezent in ziua de Pasti se spunea ca nu se va mai opri tot restul anului.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Mesaje de Pasti | Felicitari , urari si SMS-uri
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Pastele in Anglia - Traditii si obiceiuri
Lumanarea de la Inviere este bine sa fie pastrata in casa tot anul , fiind indicat sa o aprinzi (in fata icoanei) in caz de boala , cutremur , furtuna sau necaz.Lumina acestei lumanari este binecuvantata intrucat ea este foarte aproape de lumina raiului.
In dimineata Pastelui era bine sa iti arunci prima privire intr-o cofa cu apa, astfel incat sa ai vederea buna in restul anului.Apa, un simbol al purificarii trupesti si sufletesti , avea de altfel un rol aparte cu ocazia sarbatorii pascale.Un obicei ritual consta in spalatul cu apa neinceputa continand un ou rosu , eventual si unul alb (aducand sanatate si rumeneala in obraji) , un banut de argint ( simbol al bogatiei) si un fir de iarba verde ( semn al prosperitatii in casa) ori un fir de urzica (pentru a fi aspru si hotarat in viata). In Transilvania exista traditia "udatului" cu apa (din fantana) , si mai apoi cu parfum , tot ca un rit de curatire specific pascal.In Bucovina, fetele se spalau in dimineata de Paste cu apa folosita la curatatul clopotului, astfel incat sa fie frumoase si cautate de flacai in decursul intregului an.In alte regiuni folclorice, inainte de a merge la biserica, se recomanda ca fetele si baietii sa se uite intr-o fantana , ca sa fie la fel de frumosi ca si apa tot anul.
Sarea nu era deloc de bun augur in duminica de Paste.Oamenii care se atingeau de ea (direct din solnita) , erau condamnati sa le asude mainile tot anul.Totodata, pentru a fi ferit de transpiratie in lunile de munca agricola ce urmau, traditia spunea ca , odata intors de la Inviere, trebuia sa pui mana pe o bucatica de fier sau pe clanta usii si sa spui : " Cum nu naduseste fierul si e rece , asa sa nu naduseasca mainile mele tot anul la lucru".Un alt remediu contra transpiratiei era sa atingi cu mana o piatra imediat cum te desteptai in dimineata de Pasti.
Pasca, crucea de pe ea sau nafura erau leacuri magice indicate pentru friguri , de protectie a vacilor contra descantecelor rele , putand vindeca si gainile ce dadeau sa moara.Tot cu anafura, dar si cu slanina si panza cu care au fost invelite ouale rosii , se afuma vaca dandu-i roata de trei ori , acest ritual fiindu-i de folos si omului atunci cand bolea.Ca sa nu-ti deoache nimeni vaca era bine sa o lovesti de trei ori cu stergarul de la pasca.Sunatoarea sau clocoticiul sfintit de Pasti puteau indeparta vitelul de vaca , fara sa a se strica laptele vacii.
Cocosul sfintit de Pasti se credea a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste.De altfel, in zona Calarasiului, oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, existand credinta ca acela caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va fi insotit de noroc tot anul.Cocosii erau impartiti saracilor, pentru pomenirea mortilor.
La masa festiva de Pasti era bine sa mananci mai intai peste si pasare , pentru a fi zglobiu precum pestele si usor ca pasarea. In unele regiuni romanesti , era auspicios sa manaci hrean dupa slujba de Pasti de duminica , pentru a fi sanatos si iute in tot restul anului ; la fel, daca primul lucru mancat de Paste dupa plecarea de la biserica era un ou, se credea ca acesta aduce sanatate si usuratate a trupului in decursul intregului an. In Valcea, se spunea ca este totuna daca gusti din anafura de Pasti sau mananci floare de mar ori mugur de slacie , intrucat acesti doi pomi sunt sfinti.Tot in Valcea , nu se muncea trei joi la rand dupa Paste, ca nu cumva sa dea piatra peste pomi si ogoare.
Se spunea ca daca un soarece manca din anafura de la Pasti, se transforma in liliac.
Ai grija cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, intrucat cu acea persoana , aproape sigur, te vei gasi in lumea cealalta. Cand ciocnesti ouale de Pasti, daca al tau se sparge esti obligat, daca ti se cere, sa il dai celui care ti l-a crapat.Daca nu faci asta, vei manca acel ou stricat pe cealalta lume.Era recomandabil sa mergi la slujba de Inviere cu un ou vopsit rosu in san, pentru a fi rumen in obraji tot anul.Unele fete dormeau in noaptea din ajunul Pastelui cu un ou rosu la san , pentru ca frumusetea sa se aseze peste ele de-a lungul intregului an. Daca pastrezi un ou rosu vreme de 40 de zile dupa Pasti si acesta nu se strica, este un semn ca vei avea noroc tot anul.In unele zone , se spunea ca nu este indicat sa dai de pomana oua incondeiate (exceptie facand ouale rosii , in unele zone) , deoarece Dumnezeu nu le primeste.Mai multe despre acest subiect in articolul Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
De Pasti, dar si de Sangeorz sau Anul nou , se aseza o bucatica de fier sub prag , ca o protectie pentru casa.Daca atunci cand te duci la Inviere te impiedici sau, si mai rau, cazi , iti va merge rau tot restul anului.
Imbracamintea noua , la fel ca si apa , are un rol purificator cu ocazia Pastelui.Conform obiceiului, era benefic sa mergi la biserica in noaptea de Inviere cu o camasa noua.De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituala intr-o noua viata.Astfel , vasele in care se ducea mancarea la biserica era bine sa fie si ele noi.
Daca cea dintai persoana ce iti trece pragul in ziua de Pasti este barbat , atunci vei avea noroc tot anul.
De Pasti, ca si de Rusalii , exista credinta potrivit careia cerurile se deschideau , permitandu-le sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, astfel incat sa isi aseze protectia asupra rudelor dragi. Totodata, se zicea ca cei ce mureau in duminica de Pasti erau scutit de Judecata divina, sufletele lor ajung direct in rai.
Copii nascuti de Pasti (mai ales in timp ce bate pentru intaia oara clopotul la biserica) se spune ca sunt binecuvantati, ei avand viata luminata si presarata cu noroc toata viata.
In Moldova , farimiturile de la Paste erau ingropate pentru a da nastere unei plante numite "marunca" sau "cucoana", din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.
Potrivit unui vechi obicei, de Pasti carciumareasa goala pusca dadea cu matura prin curtea carciumii pentru a i se strange clientii la fel cum aduna ea gunoiul.
Daca vremea era rece si urata in ziua de Paste, se zicea ca nu se va indrepta pana la Rusalii.O aversa rapida de ploaie in duminica de Paste anunta recolte bogate , dar fan putin.Vantul prezent in ziua de Pasti se spunea ca nu se va mai opri tot restul anului.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Mesaje de Pasti | Felicitari , urari si SMS-uri
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Pastele in Anglia - Traditii si obiceiuri
Thursday, April 14, 2011
Duminica de Florii in superstitii, traditii si obiceiuri
Duminica Floriilor comemoreaza intrarea triumfala a lui Cristos in Ierusalim (Matei 21; 8-9) , ocazie cu care i-au fost asternute in cale ramuri infrunzite , inainte ca el sa fie arestat in Joia Mare si crucificat in Vinerea Mare. Aceasta sarbatoare marcheaza inceputul Saptamanii Mari si a celei din urma saptamani de post , saptamana in care crestinii omagiaza misterul salvarii lor prin moartea lui Cristos si invierea sa din duminica Pastelui.
Floriile sau Ziua Palmierilor (nume consacrat mai ales in occident) isi are originea in secolul IV in Ierusalim , cand au inceput a avea loc procesiuni ale credinciosilor purtand ramuri de palmier , simbolizandu-i pe evreii care au sarbatorit sosirea lui Iisus in oras.In acele vremuri , pelerinajul oamenilor incepea de pe muntele Maslinilor si se finaliza la biserica Sfintei Cruci.
Pe masura ce acest ritual s-a raspandit in toata lumea crestina , procesiunea de Florii debuta in fiecare biserica prin binecuvantarea ramurilor de palmier sau ale unui alt copac , urmata de o iesire din biserica si o revenire in ea pentru ascultarea cuvintelor despre patimile lui Cristos asa cum sunt ele inscrise in Evanghelia dupa Matei.Credinciosii continua sa tina in maini ramurile si in timpul acestei slujbe , aducandu-si astfel aminte ca multi dintre oamenii care l-au ovationat pe Cristos in ziua de Florii au strigat cerandu-i moartea in Vinerea Mare , un fapt avand darul de a ne atrage atentia asupra propriei noastre slabiciuni si a pacatului comis de cei care il resping pe Iisus.
Mai ales in traditia catolica , frunzele de palmier sunt folosite in perioada postului Pastelui pentru decorarea caselor sau se impletesc sub forma unor cruci ce sunt apoi amplasate in altarele caminelor ori in alte locuri de rugaciune. De vreme ce aceste ramuri au fost binecuvantate , ele nu se arunca in nici un caz , fiind mai curand daruite preotului ce urmeaza sa le arda pentru a obtine cenusa pentru Vinerea Mare sau a Cenusii.De obicei, in aceasta zi se utilizeaza cenusa ramurilor de palmier obtinute anul anterior cu ocazia Floriilor .In Vinerea Mare , preotul binecuvanteaza cenusa si o stropeste cu apa sfintita. Credinciosii ajung pe rand in fata preotului care isi aseza degetul mare al mainii drepte in cenusa si traseaza cu el semnul crucii pe frunte , spunand :" Tarana esti si in tarana te vei intoarce".
Se spune ca sarbatoarea Floriilor isi trage numele din latinescul "Floraria" , un cuvant din latina desemnand festivalul Florei , zeita florilor si vegetatiei .Cu prilejul acestei sarbatori , marcand intrarea intr-un nou ciclu al vietii , renasterea naturii si revenirea primaverii , romanii si leapadau straiele albe in favoarea unora intens colorate si petreceau incantati de o multitudine de cantece , de nectarul lui Bacchus si variatele flori proaspete care ii inconjurau.
In Romania , cu ocazia Floriilor , ramurile de pamier lasa locul celor de salcie , ele simbolizand reinvierea ciclica a pamantului dar si crengutele fluturate de evrei in ziua intrarii lui Iisus in Ierusalim. De obicei, ramurile se aduna cu o zi inainte de Florii si , stranse snop , sunt purtate la biserica pentru a fi sfintite. , fiind apoi aduse acasa si folosite pentru impodobirea rituala a usilor, portilor , ferestrelor , icoanelor, stresinelor caselor , fantanilor si intrarilor in grajduri. Uneori, crengutele de salcie sunt amestecate in hrana animalelor (pentru sanatate si inmultire) , se aseaza pe morminte sau campurile recent semanate. Traditiile si superstiile romanesti asociate cu Floriile sunt numeroase si extrem de variate ...
- Cine nu se spala pe cap in duminica de Florii cu apa sfintita sau descantata este in pericol de a i se albi parul.
- Cu ocazia Floriilor, se improspateaza prin aerisire vestmintele si zestrea fetelor.
- Ramurile sfintite de salcie se pastreaza de-a lungul intregului an, avand menirea de a lecui diverse boli.
- In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie , incredintati ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Astfel de brauri din salcie se zice ca iti iau cu mana durerea de sale si sunt un antidot pentru muscatura de sarpe.
- Intr-o alta traditie , ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub perna de catre fetele mari , ele avand credinta ca , prin acest mijloc, se vor infrumutesa si se vor marita in acel an.
- In ziua de Alexii , cu ocazia scoaterii stupilor de la iernat , in Bucovina se obisnuieste sa se puna pe ciubeie buchete de snopuri de ramuri de salcie , in scopul de a le curati si a le umple cu mana.
- Viile si livezile sunt impodobite cu ramuri de salcie sfintite pentru a aduce o recolta bogata.
- Crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii , ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina.Intr-o alta superstitie, ramurile de salcie de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei , cand era vremea rea , pentru a o apara de trasnete.
- Femeile incercau sa se pricopseasca din biserica cu ramuri de salcie cat mai lungi, convinse ca , astfel, le va creste canepa inalta.
- Potrivit unei legende populare, salcia s-a facut punte peste un rau pentru Maica Domnului, ajutand-o sa isi continue drumul.Drept urmare, Fecioara Maria a daruit sfintenie salciei.
- De Florii este dezlegare la peste, asa ca nu pacatuiesti daca te infrupti din aceasta carne slaba.
- Floriile sunt numite si "Nunta urzicilor" intrucat , potrivit traditiei , aceasta zi prilejuieste inflorirea urzicilor care , astfel , nu mai sunt bune de mancat.In unele zone folclorice din tara , Floriile purtau numele de ziua "Stalparilor" ori a "Vlastarilor".
- Daca te impartasesti de Florii poti sa iti indeplinesti o dorinta pe care ti-o pui atunci cand te indrepti catre preot.
- In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul , el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.
- In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare , ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Pasti.
- In Banat si Transilvania , fetele mari aveau obiceiul de a aseza o camasa curata si o oglinda sub crengile unui par altoit. Cele doua obiecte erau recuperate dupa rasaritul soarelui , fiind de mare pret in farmecele de dragoste si sanatate.
- O alta reteta a unei vraji de dragoste consta in fierberea de busuioc in apa la vremea miezului noptii dinaintea Floriilor. In fiertura se adauga canafi de la steagurile bisericesti utilizate la inmormantarea unei fete mari , iar amestecul rezultat este folosit de fete pentru a-si spala parul a doua zi dimineata. In acest fel , ele credeau ca vor avea cositele frumoase si stralucitoare .Fecioarele nu uitau sa arunce restul preparatului sub un par , astfel incat flacaii sa nu le scape din ochi de drag , uitandu-se la ele ca la un pom inflorit.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Salcia – Legende, mituri, simboluri
Legendele si miturile florilor
Floriile sau Ziua Palmierilor (nume consacrat mai ales in occident) isi are originea in secolul IV in Ierusalim , cand au inceput a avea loc procesiuni ale credinciosilor purtand ramuri de palmier , simbolizandu-i pe evreii care au sarbatorit sosirea lui Iisus in oras.In acele vremuri , pelerinajul oamenilor incepea de pe muntele Maslinilor si se finaliza la biserica Sfintei Cruci.
Pe masura ce acest ritual s-a raspandit in toata lumea crestina , procesiunea de Florii debuta in fiecare biserica prin binecuvantarea ramurilor de palmier sau ale unui alt copac , urmata de o iesire din biserica si o revenire in ea pentru ascultarea cuvintelor despre patimile lui Cristos asa cum sunt ele inscrise in Evanghelia dupa Matei.Credinciosii continua sa tina in maini ramurile si in timpul acestei slujbe , aducandu-si astfel aminte ca multi dintre oamenii care l-au ovationat pe Cristos in ziua de Florii au strigat cerandu-i moartea in Vinerea Mare , un fapt avand darul de a ne atrage atentia asupra propriei noastre slabiciuni si a pacatului comis de cei care il resping pe Iisus.
Mai ales in traditia catolica , frunzele de palmier sunt folosite in perioada postului Pastelui pentru decorarea caselor sau se impletesc sub forma unor cruci ce sunt apoi amplasate in altarele caminelor ori in alte locuri de rugaciune. De vreme ce aceste ramuri au fost binecuvantate , ele nu se arunca in nici un caz , fiind mai curand daruite preotului ce urmeaza sa le arda pentru a obtine cenusa pentru Vinerea Mare sau a Cenusii.De obicei, in aceasta zi se utilizeaza cenusa ramurilor de palmier obtinute anul anterior cu ocazia Floriilor .In Vinerea Mare , preotul binecuvanteaza cenusa si o stropeste cu apa sfintita. Credinciosii ajung pe rand in fata preotului care isi aseza degetul mare al mainii drepte in cenusa si traseaza cu el semnul crucii pe frunte , spunand :" Tarana esti si in tarana te vei intoarce".
Se spune ca sarbatoarea Floriilor isi trage numele din latinescul "Floraria" , un cuvant din latina desemnand festivalul Florei , zeita florilor si vegetatiei .Cu prilejul acestei sarbatori , marcand intrarea intr-un nou ciclu al vietii , renasterea naturii si revenirea primaverii , romanii si leapadau straiele albe in favoarea unora intens colorate si petreceau incantati de o multitudine de cantece , de nectarul lui Bacchus si variatele flori proaspete care ii inconjurau.
In Romania , cu ocazia Floriilor , ramurile de pamier lasa locul celor de salcie , ele simbolizand reinvierea ciclica a pamantului dar si crengutele fluturate de evrei in ziua intrarii lui Iisus in Ierusalim. De obicei, ramurile se aduna cu o zi inainte de Florii si , stranse snop , sunt purtate la biserica pentru a fi sfintite. , fiind apoi aduse acasa si folosite pentru impodobirea rituala a usilor, portilor , ferestrelor , icoanelor, stresinelor caselor , fantanilor si intrarilor in grajduri. Uneori, crengutele de salcie sunt amestecate in hrana animalelor (pentru sanatate si inmultire) , se aseaza pe morminte sau campurile recent semanate. Traditiile si superstiile romanesti asociate cu Floriile sunt numeroase si extrem de variate ...
- Cine nu se spala pe cap in duminica de Florii cu apa sfintita sau descantata este in pericol de a i se albi parul.
- Cu ocazia Floriilor, se improspateaza prin aerisire vestmintele si zestrea fetelor.
- Ramurile sfintite de salcie se pastreaza de-a lungul intregului an, avand menirea de a lecui diverse boli.
- In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie , incredintati ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Astfel de brauri din salcie se zice ca iti iau cu mana durerea de sale si sunt un antidot pentru muscatura de sarpe.
- Intr-o alta traditie , ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub perna de catre fetele mari , ele avand credinta ca , prin acest mijloc, se vor infrumutesa si se vor marita in acel an.
- In ziua de Alexii , cu ocazia scoaterii stupilor de la iernat , in Bucovina se obisnuieste sa se puna pe ciubeie buchete de snopuri de ramuri de salcie , in scopul de a le curati si a le umple cu mana.
- Viile si livezile sunt impodobite cu ramuri de salcie sfintite pentru a aduce o recolta bogata.
- Crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii , ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina.Intr-o alta superstitie, ramurile de salcie de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei , cand era vremea rea , pentru a o apara de trasnete.
- Femeile incercau sa se pricopseasca din biserica cu ramuri de salcie cat mai lungi, convinse ca , astfel, le va creste canepa inalta.
- Potrivit unei legende populare, salcia s-a facut punte peste un rau pentru Maica Domnului, ajutand-o sa isi continue drumul.Drept urmare, Fecioara Maria a daruit sfintenie salciei.
- De Florii este dezlegare la peste, asa ca nu pacatuiesti daca te infrupti din aceasta carne slaba.
- Floriile sunt numite si "Nunta urzicilor" intrucat , potrivit traditiei , aceasta zi prilejuieste inflorirea urzicilor care , astfel , nu mai sunt bune de mancat.In unele zone folclorice din tara , Floriile purtau numele de ziua "Stalparilor" ori a "Vlastarilor".
- Daca te impartasesti de Florii poti sa iti indeplinesti o dorinta pe care ti-o pui atunci cand te indrepti catre preot.
- In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul , el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.
- In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare , ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Pasti.
- In Banat si Transilvania , fetele mari aveau obiceiul de a aseza o camasa curata si o oglinda sub crengile unui par altoit. Cele doua obiecte erau recuperate dupa rasaritul soarelui , fiind de mare pret in farmecele de dragoste si sanatate.
- O alta reteta a unei vraji de dragoste consta in fierberea de busuioc in apa la vremea miezului noptii dinaintea Floriilor. In fiertura se adauga canafi de la steagurile bisericesti utilizate la inmormantarea unei fete mari , iar amestecul rezultat este folosit de fete pentru a-si spala parul a doua zi dimineata. In acest fel , ele credeau ca vor avea cositele frumoase si stralucitoare .Fecioarele nu uitau sa arunce restul preparatului sub un par , astfel incat flacaii sa nu le scape din ochi de drag , uitandu-se la ele ca la un pom inflorit.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Salcia – Legende, mituri, simboluri
Legendele si miturile florilor
Tuesday, April 12, 2011
Pastele in Anglia - Traditii si obiceiuri
In limba engleza , Pastele are numele de "Easter" , un cuvant derivand din termenul "eastre" sau "eostre" din engleza veche , aparut inainte de anul 899 d.Chr. Se pare ca acest nume se refera la "Easter-monath" , luna aprilie din calendarul germanic , a carei denumire provine din numele zeitei Eostre din paganismul anglo-saxon.In vremuri stravechi , Eostre era sarbatorita cu prilejul echinoxului de primavara , in jurul datei de 21 martie , ea avand drept animal favorit iepurele , oul fiind in acele timpuri un simbol sacru al vietii renascute pe pamant. Desi Easter a ramas termenul consacrat pentru ziua invierii Domnului , in limbajele celtice , Pastele era cunoscut drept Pasch, Pesse, Pasg , Paste ori Pace . In zilele noastre, sarbatoarea de Pasti este anticipata de postul inceput in miercurea cenusii (Ash Wednesday) , avand o durata de 40 de zile. Fata de Craciun , Pastele este celebrat intr-o maniera mai putin exuberanta , printr-o atitudine mai apropiata de credinta crestina , de obicei in mijlocul familiei , mai ales in zonele rurale.
Sarbatorile Pastelui in Anglia
Duminica frunzelor de palmier
Cu o saptamana inainte de Pasti, se celebreaza "Duminica frunzelor de palmier" ("Palm Sunday") , o zi echivalenta Floriilor din Romania .Numele acestei sarbatori isi are originea in vremurile imperiului roman, cand se obisnuia a intampina orice personaj regal prin fluturarea unor frunze de palmier de catre multimea adunata pe marginea strazilor.Potrivit legendei, Iisus a intrat in Ierusalim in ziua de Duminica palmierilor , iar oamenii l-au onorat asternandu-i un covor de frunze de palmier in drumul sau si agitand fiecare dintre ei o astfel de frunza .Chiar si in prezent, englezii participa la parade in Ziua palmierilor purtand in maini frunze ale acestui arbore exotic. Adeseori, frunzele de palmier sunt folosite pentru impletirea unor ghirlande si a unor aranjamente in forma de cruce , ce sunt folosite pentru decorarea bisericilor.
Dansul lui Morris
In multe regiuni ale Angliei , trupe de profesionisti executa dansul lui Morris cu ocazia fiecarei duminici de Pasti. Alcatuit din figuri coregrafice specifice , dansul Morris include accesorii precum bete , sabii , batiste si clopotei .De multe ori , unul sau doi dansatori executa pasi consacrati in preajma sau in jurul a doua pipe asezate in cruce. Acest ritual traditional are scopul de a alunga spiritele iernii , iar interpretii obisnuiesc sa poarte magnifici pantaloni scurti albi , pantaloni negri , esarfe rosii , panglici verzi si rosii , palarii de paie si au in maini o multime de flori si flamuri.
Pastele in satele englezesti
Zona rurala englezeasca, invaluita intr-un farmec si un traditionalism aparte , ofera strainilor cu ocazia Pastelui o serie de obiceiuri adanc inradacinate pe aceste meleaguri. Celebrarea invierii lui Cristos gaseste bisericile impodobite cu flori proaspete si strazile invaluite de aroma imbietoare a fripturii de iepure si miel , amestecata cu miresma dulce de martipan. Locasurile de cult sunt decorate mai ales cu crini albi sau "crinii Fecioarei " ( Madonna Lily ori Easter Lily) , simboluri consacrate ale puritatii.Femeile care merg la slujba Pastelui poarta de multe ori traditionalele "Easter Bonnets" , palarii de Pasti impodobite cu o multitudine de flori. Potrivit unui ritual stravechi, se organizeaza pentru copii "vanatori" de oua ascunse mestesugit in gradini de catre iepurasul de pasti (Easter Bunny). In unele localitati , in ziua de "martea iertarii" ( Shrove Tuesday) , ultima zi inaintea postului de Paste , se organizeaza intreceri de alergare cu cratite pline cu clatite.In oraselul Olney , astfel de competii au loc de circa 500 de ani.
Cartile postale , iepurasul si ouale de Pasti
Trimiterea felicitarilor de Pasti este un obicei relativ recent in Anglia, introdus in perioada reginei Victoria de catre un papetar care a avut ideea de a crea o carte de postala de sezon infatisand un iepure, un animal purtand deja simbolismul primaverii si Pastelui.
Iespurasul de Pasti este o reprezentare a fertilitatii si renasterii naturii inca din perioada paganismului. Asocierea Pastelui cu iepurasul a aparut mult mai tarziu, avandu-si originea in folclorul german din secolul XVI , atunci cand copiilor li se promitea ca daca vor fi cuminti, iepurasul le va darui oua cu ocazia sarbatorii invierii Domnului.
Ouale sunt cu desavarsire interzise a fi mancate in perioada Postului , iar cu prilejul Pastelui sunt colorate in tonalitati stralucitoare simbolizand paleta cromatica a primaverii. Crestinii credinciosi vopseau oule in rosu , o culoare simbolizand sangele varsat de Iisus si le daruiau copiilor , incredintati ca , in acest fel, acestia vor fi feriti de ghinioane in decursul intregului an. Desigur , in zilele noastre , ouale preferate de copii in sezonul Pastelui sunt cele de ciocolata.
Mancaruri traditionale englezesti de Pasti
Bucataria englezeasca are pregatite cateva retete specifice in celebrarea invierii lui Cristos , friptura de miel fiind de departe felul favorit pentru duminica de Pasti. Un desert traditional este tortul Simnel (Simnel cake) , un fel de prajitura ce era daruita initial mamelor cu prilejul "Duminicii mamelor" ( Mothering Sunday) , decorata cu 11 bomboane sferice de martipan , reprezentand cei 11 discipoli credinciosi ai lui Iisus.
Chiflele sau checurile fierbinti ornamentate cu o cruce ( Hot Cross buns ) simbolizeaza crucea pe care a fost rastignit Iisus si sunt mancate , potrivit traditiei , in Vinerea Mare , ziua aniversarii mortii Domnului. Se pare , totusi, ca aceste prajiturele provin inca de pe vremea saxonilor , chifla reprezentand Luna , iar crucea cele patru patrare ale acesteia. Conform unei superstitii , checurile cu cruce se pot mentine timp de un an fara a fi atinse de mucegai. Astfel de chifle , intarite cu vremea , erau folosite drept talismane de protectie a caselor fata de incendii , ele fiind luate si de marinari atunci cand plecau in curse, pentru a fi aparati fata de naufragii.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Sarbatorile Pastelui in Anglia
Duminica frunzelor de palmier
Cu o saptamana inainte de Pasti, se celebreaza "Duminica frunzelor de palmier" ("Palm Sunday") , o zi echivalenta Floriilor din Romania .Numele acestei sarbatori isi are originea in vremurile imperiului roman, cand se obisnuia a intampina orice personaj regal prin fluturarea unor frunze de palmier de catre multimea adunata pe marginea strazilor.Potrivit legendei, Iisus a intrat in Ierusalim in ziua de Duminica palmierilor , iar oamenii l-au onorat asternandu-i un covor de frunze de palmier in drumul sau si agitand fiecare dintre ei o astfel de frunza .Chiar si in prezent, englezii participa la parade in Ziua palmierilor purtand in maini frunze ale acestui arbore exotic. Adeseori, frunzele de palmier sunt folosite pentru impletirea unor ghirlande si a unor aranjamente in forma de cruce , ce sunt folosite pentru decorarea bisericilor.
Dansul lui Morris
In multe regiuni ale Angliei , trupe de profesionisti executa dansul lui Morris cu ocazia fiecarei duminici de Pasti. Alcatuit din figuri coregrafice specifice , dansul Morris include accesorii precum bete , sabii , batiste si clopotei .De multe ori , unul sau doi dansatori executa pasi consacrati in preajma sau in jurul a doua pipe asezate in cruce. Acest ritual traditional are scopul de a alunga spiritele iernii , iar interpretii obisnuiesc sa poarte magnifici pantaloni scurti albi , pantaloni negri , esarfe rosii , panglici verzi si rosii , palarii de paie si au in maini o multime de flori si flamuri.
Pastele in satele englezesti
Zona rurala englezeasca, invaluita intr-un farmec si un traditionalism aparte , ofera strainilor cu ocazia Pastelui o serie de obiceiuri adanc inradacinate pe aceste meleaguri. Celebrarea invierii lui Cristos gaseste bisericile impodobite cu flori proaspete si strazile invaluite de aroma imbietoare a fripturii de iepure si miel , amestecata cu miresma dulce de martipan. Locasurile de cult sunt decorate mai ales cu crini albi sau "crinii Fecioarei " ( Madonna Lily ori Easter Lily) , simboluri consacrate ale puritatii.Femeile care merg la slujba Pastelui poarta de multe ori traditionalele "Easter Bonnets" , palarii de Pasti impodobite cu o multitudine de flori. Potrivit unui ritual stravechi, se organizeaza pentru copii "vanatori" de oua ascunse mestesugit in gradini de catre iepurasul de pasti (Easter Bunny). In unele localitati , in ziua de "martea iertarii" ( Shrove Tuesday) , ultima zi inaintea postului de Paste , se organizeaza intreceri de alergare cu cratite pline cu clatite.In oraselul Olney , astfel de competii au loc de circa 500 de ani.
Cartile postale , iepurasul si ouale de Pasti
Trimiterea felicitarilor de Pasti este un obicei relativ recent in Anglia, introdus in perioada reginei Victoria de catre un papetar care a avut ideea de a crea o carte de postala de sezon infatisand un iepure, un animal purtand deja simbolismul primaverii si Pastelui.
Iespurasul de Pasti este o reprezentare a fertilitatii si renasterii naturii inca din perioada paganismului. Asocierea Pastelui cu iepurasul a aparut mult mai tarziu, avandu-si originea in folclorul german din secolul XVI , atunci cand copiilor li se promitea ca daca vor fi cuminti, iepurasul le va darui oua cu ocazia sarbatorii invierii Domnului.
Ouale sunt cu desavarsire interzise a fi mancate in perioada Postului , iar cu prilejul Pastelui sunt colorate in tonalitati stralucitoare simbolizand paleta cromatica a primaverii. Crestinii credinciosi vopseau oule in rosu , o culoare simbolizand sangele varsat de Iisus si le daruiau copiilor , incredintati ca , in acest fel, acestia vor fi feriti de ghinioane in decursul intregului an. Desigur , in zilele noastre , ouale preferate de copii in sezonul Pastelui sunt cele de ciocolata.
Mancaruri traditionale englezesti de Pasti
Bucataria englezeasca are pregatite cateva retete specifice in celebrarea invierii lui Cristos , friptura de miel fiind de departe felul favorit pentru duminica de Pasti. Un desert traditional este tortul Simnel (Simnel cake) , un fel de prajitura ce era daruita initial mamelor cu prilejul "Duminicii mamelor" ( Mothering Sunday) , decorata cu 11 bomboane sferice de martipan , reprezentand cei 11 discipoli credinciosi ai lui Iisus.
Chiflele sau checurile fierbinti ornamentate cu o cruce ( Hot Cross buns ) simbolizeaza crucea pe care a fost rastignit Iisus si sunt mancate , potrivit traditiei , in Vinerea Mare , ziua aniversarii mortii Domnului. Se pare , totusi, ca aceste prajiturele provin inca de pe vremea saxonilor , chifla reprezentand Luna , iar crucea cele patru patrare ale acesteia. Conform unei superstitii , checurile cu cruce se pot mentine timp de un an fara a fi atinse de mucegai. Astfel de chifle , intarite cu vremea , erau folosite drept talismane de protectie a caselor fata de incendii , ele fiind luate si de marinari atunci cand plecau in curse, pentru a fi aparati fata de naufragii.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Saturday, April 9, 2011
Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri
Pastele (Pâques) in Franta inglobeaza mai multe celebrari , strans legate una de cealalta , incepand cu cateva saptamani inainte , cu Mardi Gras si continuand cu Miercurea cenusii , Joia Mare , Vinerea Pastelui si , desigur, duminica de Pasti , urmata de o intreaga saptamana dedicata sarbatorilor pascale.In general, francezii obisnuiesc sa petreaca Pastele in familie , la o masa bogata incluzand si traditionalele oua, dar isi pot oferi si o scurta vacanta , neuitand insa sa mearga la o liturghie cel putin odata dupa duminica de Pasti.
Mardi Gras - Martea Grasa
Mardi Gras (Martea Grasa) este celebrata in ultima zi dinaintea Postului Mare , prima zi a acestuia fiind numita Miercurea Cenusii. Intrucat urmeaza o perioada de infranare si ascetism , Mardi Gras este caracterizata de un exces de satisfacere a placerilor lumesti si culmineaza cu Carnavalul , o revarsare exuberanta de muzica si dans .Desi carnavalul de Mardi Gras a devenit faimos mai ales in New Orleans si Rio de Janiero , acest eveniment de sunet si culoare isi are originea , de fapt, in orasul Nice. Carnavalul de la Nice dureza aproape doua saptamani si include parade , focuri de artificii , baluri mascate , o multime de spectacole si alte evenimente "pacatoase".
Clopotele zburatoare (Les Cloches Volants) si Pestele de aprilie (Poisson d'Avril )
Potrivit unei traditii incepute in secolul XII , in fiecare an , incepand cu Joia Mare , clopotele bisericilor din orasele si saturile franceze amutesc , in semn de respect fata de moartea lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma odata cu ziua de Miercurea Cenusii.Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti (les cloches de Pâques) revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma , lasa sa cada din cer oua, ciocolate si alte bunatati.
O alta traditie din preajma Pastelui si a zilei de 1 aprilie este Poisson d'Avril (Pestele de aprilie) .Cu aceasta ocazie , copiii decupeaza pestisori din hartie si incerca sa ii agate de spatele a cat mai multi adulti .Daca vreun "om mare" simte ceva si se intoarce sa vada ce se intampla, cei mici ii striga cu totii , incantati , "Poisson d'Avril !".In aceasta imprejurare, nu este deloc intamplator ca magazinele si cofetariile sunt pline in aceasta perioada cu ciocolate in forma de peste.
Ouale de Pasti in Franta
In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate , alaturi de iepurasi si gainuse , reprezinta simboluri specifice Pastelui din Franta.Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasi sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat.Singurul ou care "supravietuieste" este declarat , la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.
Mancarea frantuzeasca de Pasti
Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii , simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Si , intrucat francezii iau in serios bucataria , mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante , dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau".De obicei , inaintea de friptura de miel se mananca un fel de mancare mai usor, in special omlete.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Simboluri de Paste
Urarea "Paste fericit" in (aproape) toate limbile pamantului
Mardi Gras - Martea Grasa
Mardi Gras (Martea Grasa) este celebrata in ultima zi dinaintea Postului Mare , prima zi a acestuia fiind numita Miercurea Cenusii. Intrucat urmeaza o perioada de infranare si ascetism , Mardi Gras este caracterizata de un exces de satisfacere a placerilor lumesti si culmineaza cu Carnavalul , o revarsare exuberanta de muzica si dans .Desi carnavalul de Mardi Gras a devenit faimos mai ales in New Orleans si Rio de Janiero , acest eveniment de sunet si culoare isi are originea , de fapt, in orasul Nice. Carnavalul de la Nice dureza aproape doua saptamani si include parade , focuri de artificii , baluri mascate , o multime de spectacole si alte evenimente "pacatoase".
Clopotele zburatoare (Les Cloches Volants) si Pestele de aprilie (Poisson d'Avril )
Potrivit unei traditii incepute in secolul XII , in fiecare an , incepand cu Joia Mare , clopotele bisericilor din orasele si saturile franceze amutesc , in semn de respect fata de moartea lui Iisus pe cruce. Legenda spune ca clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma odata cu ziua de Miercurea Cenusii.Duminica, ziua invierii lui Iisus , clopotele de Pasti (les cloches de Pâques) revin in biserici si catedrale si, in drumul lor de reintoarcere de la Roma , lasa sa cada din cer oua, ciocolate si alte bunatati.
O alta traditie din preajma Pastelui si a zilei de 1 aprilie este Poisson d'Avril (Pestele de aprilie) .Cu aceasta ocazie , copiii decupeaza pestisori din hartie si incerca sa ii agate de spatele a cat mai multi adulti .Daca vreun "om mare" simte ceva si se intoarce sa vada ce se intampla, cei mici ii striga cu totii , incantati , "Poisson d'Avril !".In aceasta imprejurare, nu este deloc intamplator ca magazinele si cofetariile sunt pline in aceasta perioada cu ciocolate in forma de peste.
Ouale de Pasti in Franta
In prima zi de Pasti, copiii se trezesc devreme, nerabdatori, sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. Ouale decorate , alaturi de iepurasi si gainuse , reprezinta simboluri specifice Pastelui din Franta.Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasi sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lugul unui mic plan inclinat.Singurul ou care "supravietuieste" este declarat , la fel ca si proprietarul sau, drept invingator. Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus.
Mancarea frantuzeasca de Pasti
Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii , simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Si , intrucat francezii iau in serios bucataria , mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism, mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante , dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau".De obicei , inaintea de friptura de miel se mananca un fel de mancare mai usor, in special omlete.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Simboluri de Paste
Urarea "Paste fericit" in (aproape) toate limbile pamantului
Thursday, April 7, 2011
Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri
Daca iti petreci Pastele in Italia , ai ocazia sa te simti renascut .Bogatia de culori care te inconjoara , violetul inchis , rozul luminos , albastrul deschis si galbenul stralucitor se astern peste tot in jurul tau , mai ales in sudul tarii.De la florile puternic parfumate si pana la soarele patrunzator, intreaga natura din peninsula din aceasta perioada pare a fi un mod prin care Domnul iti reaminteste despre invierea lui.
Sarbatoarea Pastilor in Italia iti poate darui o perspectiva cu totul noua despre viata chiar si atunci cand esti pe strada sau te asezi pe o banca dintr-o "piazza" , rezumandu-te sa privesti in jurul tau : oamenii se misca mai usor , parca plutind, eliberati de hainele groase din iarna si insufletiti de sfanta sarbatoare , iar vitrinele magazinelor sunt pline de oua invelite in folii colorate si stralucitoare. Italienii par a fi mai prietenosi si mai deschisi decat in alte perioade ale anului , iar caldura lor sufleteasca este in masura sa te faca sa te gandesti sa poposesti mai mult timp pe aceste meleaguri.
Sarbatoarea religioasa a Pastelui in Italia
Reinnoirea Pastelui incepe sa fie simtita odata cu "Domenica della Palme" / "Duminica palmierilor" , asa cum este numita in Italia duminica Floriilor.Cu acest prilej, majoritatea italienilor se indreapta spre biserica pentru a participa la liturghie .Dupa ce primesc binecuvantarea preotului , ei obisnuiesc sa impleteasca frunze de palmier in forma de cruce sau in alte modele precum flori sau ghirlande , pe care le daruiesc prietenilor si membrilor familiei ca insemne de noroc.Cei mai credinciosi dintre italieni merg la biserica in fiecare zi dintre Dumica palmierilor si duminica de Pasti. In "Venerdi Santo" sau "vinerea sfanta" , multe orase gazduiesc parade prin care se reaminteste drumul patimilor lui Cristos catre locul sau de crucificare. In ajunul Pastelui , la miezul noptii, aproape intreaga suflare se aduna pentru a lua parte la una din cele mai lungi liturghii ale anului, asteptand invierea Domnului.
Bisericile, cel putin cele din sudul Italiei , sunt de obicei pline in dimineata de Pasti.Altarele sunt inundate de flori albe , "camicie" sau cale, garoafe si romanita.Dupa indelungata liturghie din noaptea anteriora , se celebreaza acum una mai scurta si mai incantatoare parca. "Messa corta, tavola lunga" , ori "Slujba scurta , masa lunga" , este motoul italian pentru Paste. In acest fel , se intelege ca dupa o saptama de post aspru si rugaciuni , urmeaza rasplata unui ospat imbelsugat impreuna cu prietenii.
Duminica de Pasti in Italia
Sarbatoarea "Pasqua" (Pastele) este cu atat mai frumoasa pe taramul italian cu cat poti sa o petreci dupa chipul si asemanarea ta. O zicala specifica italienilor este "Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi" , sau "Craciunul impreuna cu familia , Pastele alaturi de cine iti doresti" .Gratie acestei principiu, multi dintre italieni pleaca in vacanta cu ocazia sfintei saptamani , indreptandu-se catre munti ori plajele abia deschise .Locuri din zona sudica , precum Capri, Ischia si Sicilia , prilejuiesc un varf de sezon cu prilejul Pastilor.
Oriunde ajung italienii , primul lucru la care se gandesc este mancarea. Retele traditionale din miel , dar si iepure , alterneza cu ouale fierte , "antipasto" (incluzand carnati uscati si branza proaspata) si , desigur , pastele.Deserturile populare de Pasti cuprind "pastiera" , o placinta din grau , " migliaccio" , o prajitura cu spaghetti , si "colomba" , o prajitura in forma de porumbel cu glazura si migdale.
Ouale de pasti in Italia
Masa din duminica Pastelui nu se incheie cu una cu doua .Adeseori, copii recita poezii si spun povesti invatate la scoala. Desi in Italia nu exista obiceiul iepurasului de Pasti , cei mici primesc cate un cadou pentru recitalul oferit. Darul traditional este un mare ou din ciocolata invelit in poleiala continand o surpriza. Indragostitii isi daruiesc si ei reciproc astfel de cadouri , mai ales ca artizanii italieni s-au perfectionat in crearea de oua personalizate ingloband un dar ales de fiecare client.
Dupa pranz , multi copii isi aleg de pe masa oua tari, fierte , de obicei colorate in maro si rosu cu ajutorul cojilor de ceapa. Ca si la noi, urmeaza o competitie de ciocnit oua , care starneste multe controverse, mai ales daca se descopera ca cineva foloseste un ou din lemn.
Pasquetta - A doua zi de Paste
Pasquetta ("micul Paste") , cunoscuta si sub numele de "Lunea pastelui" este o zi de sarbatoare si in Italia. Denumita si "Lunedì dell’Angelo" (lunea ingerului) ), in aceasta zi se comemoreaza , asa cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea , "intalnirea mesagerului ceresc cu femeile grabite sa ajunga la mormantul lui Cristos " , ocazie cu care acestora li s-a zis " Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis."
Cei care nu au reusit sa plece de acasa pana de Pasquetta , fac o mica excursie sau isi programeaza o scurta iesire din oras . Cei aflati deja departe de caminul lor obisnuiesc sa iasa la un picnic , oferindu-si relaxare si liniste dupa involburarea duminicii de Pasti.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Simboluri de Paste
Urarea "Paste fericit" in (aproape) toate limbile pamantului
Sarbatoarea Pastilor in Italia iti poate darui o perspectiva cu totul noua despre viata chiar si atunci cand esti pe strada sau te asezi pe o banca dintr-o "piazza" , rezumandu-te sa privesti in jurul tau : oamenii se misca mai usor , parca plutind, eliberati de hainele groase din iarna si insufletiti de sfanta sarbatoare , iar vitrinele magazinelor sunt pline de oua invelite in folii colorate si stralucitoare. Italienii par a fi mai prietenosi si mai deschisi decat in alte perioade ale anului , iar caldura lor sufleteasca este in masura sa te faca sa te gandesti sa poposesti mai mult timp pe aceste meleaguri.
Sarbatoarea religioasa a Pastelui in Italia
Reinnoirea Pastelui incepe sa fie simtita odata cu "Domenica della Palme" / "Duminica palmierilor" , asa cum este numita in Italia duminica Floriilor.Cu acest prilej, majoritatea italienilor se indreapta spre biserica pentru a participa la liturghie .Dupa ce primesc binecuvantarea preotului , ei obisnuiesc sa impleteasca frunze de palmier in forma de cruce sau in alte modele precum flori sau ghirlande , pe care le daruiesc prietenilor si membrilor familiei ca insemne de noroc.Cei mai credinciosi dintre italieni merg la biserica in fiecare zi dintre Dumica palmierilor si duminica de Pasti. In "Venerdi Santo" sau "vinerea sfanta" , multe orase gazduiesc parade prin care se reaminteste drumul patimilor lui Cristos catre locul sau de crucificare. In ajunul Pastelui , la miezul noptii, aproape intreaga suflare se aduna pentru a lua parte la una din cele mai lungi liturghii ale anului, asteptand invierea Domnului.
Bisericile, cel putin cele din sudul Italiei , sunt de obicei pline in dimineata de Pasti.Altarele sunt inundate de flori albe , "camicie" sau cale, garoafe si romanita.Dupa indelungata liturghie din noaptea anteriora , se celebreaza acum una mai scurta si mai incantatoare parca. "Messa corta, tavola lunga" , ori "Slujba scurta , masa lunga" , este motoul italian pentru Paste. In acest fel , se intelege ca dupa o saptama de post aspru si rugaciuni , urmeaza rasplata unui ospat imbelsugat impreuna cu prietenii.
Duminica de Pasti in Italia
Sarbatoarea "Pasqua" (Pastele) este cu atat mai frumoasa pe taramul italian cu cat poti sa o petreci dupa chipul si asemanarea ta. O zicala specifica italienilor este "Natale con i tuoi, Pasqua con chi vuoi" , sau "Craciunul impreuna cu familia , Pastele alaturi de cine iti doresti" .Gratie acestei principiu, multi dintre italieni pleaca in vacanta cu ocazia sfintei saptamani , indreptandu-se catre munti ori plajele abia deschise .Locuri din zona sudica , precum Capri, Ischia si Sicilia , prilejuiesc un varf de sezon cu prilejul Pastilor.
Oriunde ajung italienii , primul lucru la care se gandesc este mancarea. Retele traditionale din miel , dar si iepure , alterneza cu ouale fierte , "antipasto" (incluzand carnati uscati si branza proaspata) si , desigur , pastele.Deserturile populare de Pasti cuprind "pastiera" , o placinta din grau , " migliaccio" , o prajitura cu spaghetti , si "colomba" , o prajitura in forma de porumbel cu glazura si migdale.
Ouale de pasti in Italia
Masa din duminica Pastelui nu se incheie cu una cu doua .Adeseori, copii recita poezii si spun povesti invatate la scoala. Desi in Italia nu exista obiceiul iepurasului de Pasti , cei mici primesc cate un cadou pentru recitalul oferit. Darul traditional este un mare ou din ciocolata invelit in poleiala continand o surpriza. Indragostitii isi daruiesc si ei reciproc astfel de cadouri , mai ales ca artizanii italieni s-au perfectionat in crearea de oua personalizate ingloband un dar ales de fiecare client.
Dupa pranz , multi copii isi aleg de pe masa oua tari, fierte , de obicei colorate in maro si rosu cu ajutorul cojilor de ceapa. Ca si la noi, urmeaza o competitie de ciocnit oua , care starneste multe controverse, mai ales daca se descopera ca cineva foloseste un ou din lemn.
Pasquetta - A doua zi de Paste
Pasquetta ("micul Paste") , cunoscuta si sub numele de "Lunea pastelui" este o zi de sarbatoare si in Italia. Denumita si "Lunedì dell’Angelo" (lunea ingerului) ), in aceasta zi se comemoreaza , asa cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea , "intalnirea mesagerului ceresc cu femeile grabite sa ajunga la mormantul lui Cristos " , ocazie cu care acestora li s-a zis " Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis."
Cei care nu au reusit sa plece de acasa pana de Pasquetta , fac o mica excursie sau isi programeaza o scurta iesire din oras . Cei aflati deja departe de caminul lor obisnuiesc sa iasa la un picnic , oferindu-si relaxare si liniste dupa involburarea duminicii de Pasti.
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2011
Articole pe aceeasi tema din blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie
Simboluri de Paste
Urarea "Paste fericit" in (aproape) toate limbile pamantului
Friday, April 1, 2011
Aprilie in superstitii si traditii romanesti
In traditia populara romaneasca , luna aprilie este numita Prier, Florariu sau Traista-n bat .Potrivit proverbului , " Prier prieste / Dara si Jupuieste" , adica april ne place si ne face bine cand este cald si frumos, dar ne si "jupuieste" cu vreme rece si zapada.Numele de Florariu vine , pur si simplu, de la faptul ca in aceasta luna apar cu vrednicie florile pe pamant , iar cel de Traista-n bat este legat de nestatornicia acestei vremi a anului , mai ales atunci cand e geroasa si secetoasa , si vesteste timpuri de saracie.
Solomon , vazut in cultura populara romaneasca drept un mag sau un vrajitor, a oranduit ca in aprilie sa fie si rece dar si cald , astfel incat oamenii sa poata merge la camp pentru a semana.Cu toate aceste luna flamanda a lui aprilie ne "minteste" uneori , caci aduce mult frig si taranii nu mai pot semana.Tocmai de acea, este bine sa ai de-ale mancarii in hambar , caci se pot prapadi vitele, cum i-a murit tiganului manzul.
Daca zilele capricioase ale babelor se prelungesc peste douasprezece , se spunea ca aceste "babe" in plus sunt "zile imprumutate".Astfel de zile ajung in unii ani pana in aprilie , ele fiind neprielnice pentru puii de animale si copacii infloriti .De aici vine vorba :"Prier prieste, multe piei de miel beleste" sau "April si prieste / Si parleste ./ April prieste / Si vaci jupuieste."
1 aprilie ca zi a pacalelilor a intrat treptat si in cultura populara romaneasca , se pare in decursul secolului XIX.Asa se face ca de intai aprilie se fac glume , oamenii se amagesc unii pe altii si spun minciuni cu care ii prind in plasa pe cei naivi .
Vremea din aprilie in superstitii si credinte
Conform traditiei populare , daca luna aprilie este calduroasa si frumoasa , se asteapta o luna mai rece si chiar cu ingheturi.Daca in Prier e frig si ploaie , mai aduce caldura si cer senin.
Negura din luna aprilie la rasarit si miazazi este semn bun.
Prier fara ploaie cheful romanului inmoaie.
Martie uscat, prier ud, maiul potrivit, fericit taranul care a semanat.
Prier frumos, mai viforos.
Gandacii din aprilie (prematuri) ingheata in mai.
De tuna in aprilie , nu te mai teme de ger.
Vantul de aprilie e vant tanar , de mugur.
Prier umed binecuvantare aduce.
Surse :
- Elena Niculita-Voronca - Datinile si credintele poporului roman
- Irina Nicolau - Credinte si superstitii romanesti
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Simbolurile lunii aprilie
Stranutul in superstii , legende si credinte
Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie
Semnificatia semnelor din nastere – Superstitii si legende
Solomon , vazut in cultura populara romaneasca drept un mag sau un vrajitor, a oranduit ca in aprilie sa fie si rece dar si cald , astfel incat oamenii sa poata merge la camp pentru a semana.Cu toate aceste luna flamanda a lui aprilie ne "minteste" uneori , caci aduce mult frig si taranii nu mai pot semana.Tocmai de acea, este bine sa ai de-ale mancarii in hambar , caci se pot prapadi vitele, cum i-a murit tiganului manzul.
Daca zilele capricioase ale babelor se prelungesc peste douasprezece , se spunea ca aceste "babe" in plus sunt "zile imprumutate".Astfel de zile ajung in unii ani pana in aprilie , ele fiind neprielnice pentru puii de animale si copacii infloriti .De aici vine vorba :"Prier prieste, multe piei de miel beleste" sau "April si prieste / Si parleste ./ April prieste / Si vaci jupuieste."
1 aprilie ca zi a pacalelilor a intrat treptat si in cultura populara romaneasca , se pare in decursul secolului XIX.Asa se face ca de intai aprilie se fac glume , oamenii se amagesc unii pe altii si spun minciuni cu care ii prind in plasa pe cei naivi .
Vremea din aprilie in superstitii si credinte
Conform traditiei populare , daca luna aprilie este calduroasa si frumoasa , se asteapta o luna mai rece si chiar cu ingheturi.Daca in Prier e frig si ploaie , mai aduce caldura si cer senin.
Negura din luna aprilie la rasarit si miazazi este semn bun.
Prier fara ploaie cheful romanului inmoaie.
Martie uscat, prier ud, maiul potrivit, fericit taranul care a semanat.
Prier frumos, mai viforos.
Gandacii din aprilie (prematuri) ingheata in mai.
De tuna in aprilie , nu te mai teme de ger.
Vantul de aprilie e vant tanar , de mugur.
Prier umed binecuvantare aduce.
Surse :
- Elena Niculita-Voronca - Datinile si credintele poporului roman
- Irina Nicolau - Credinte si superstitii romanesti
Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010
Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :
Simbolurile lunii aprilie
Stranutul in superstii , legende si credinte
Oglinda in legende , credinte , superstitii si magie
Semnificatia semnelor din nastere – Superstitii si legende
Subscribe to:
Posts (Atom)
