La inceputurile vietii , atunci cand lumea era nou-nouta si erau o multime de lucruri de facut , iar animalele tocmai incepusera sa lucreze pentru Om , exista o Camila care traia in mijlocul unui Desert Suierator , pentru ca nu voia sa munceasca ; de fapt, chiar si ea era o Suieratoare.Asa ca se hranea toata ziua cu ghimpi si ierburi si ramuri si maracini si alior , cuprinsa de o nemaipomenita lene ; iar atunci cand cineva i se adresa , ea spunea "Pfui , cocoasa!" Doar "Pfui , cocoasa" , atat tot.
Intr-o dimineata de luni , Calul , purtand o sa in spate si o zabala in gura , se infatisa inaintea ei si ii zise :"Camila, te rog , Camila , pleaca de aici si vino sa se mergi la trap asa cum facem noi."
"Pfui, cocoasa !" facu Camila , iar Calul pleca si ii spuse Omului ce se intamplase.
A doua zi , marti, , Cainele , purtand un bat in gura , veni in desert si ii spuse Camilei : "Camila , te rog, Camila , vino sa faci aport si sa alergi asemenea noua."
"Pfui , cocoasa!" facu Camila , iar Cainele pleca si ii spuse Omului ce se intamplase.
Sosi apoi , in dimineata de miercuri , Boul , cu un jug asezat pe gat , si zise : " Camila , te rog , Camila , vino sa ari asa cum facem noi."
"Pfui, cocoasa !" facu Camila , iar Boul pleca si ii spuse Omului ce se intamplase.
Spre seara aceleiasi zile , Omul ii chema pe Cal, Caine si Bou , si le cuvanta : "Voi trei , imi pare rau pentru voi (caci lumea este nou-nouta si sunt o multime de lucruri de facut), dar Suieratoarea din desert nu vrea sa lucreze , caci altfel ar fi fost aici pana acum ; asa ca am sa o las sa traiasca de una singura , iar voi va trebui sa va dublati munca pentru a face fata la toate treburile."
Acest lucru le-a infuriat la culme pe cele trei Animale , asa ca s-au asezat la marginea desertului si s-au pornit sa discute si sa palavrageasca agitate , cu nechezaturi , latraturi si mugete ; Camila trecu pe acolo , mestecand dintr-o iarba si rase de ei.Apoi spuse "Pfui, cocoasa !" , si ii lasa in plata Domnului.
Sosi atunci un "Djin", un spiridus care stapanea peste Toate Deserturile ; sosi invaluit intr-un nor de nisip ("Djinii calatoresc mereu in felul acesta pentru ca sunt fiinte vrajite) , si se opri sa vorbeasca cu cele trei Animale.
"Tu , Djin al Tuturor Deserturilor ", spuse Calul , "este drept ca cineva sa se complaca in lenevie , acum cand lumea este nou-nouta si sunt atatea treburi de facut ?"
"Desigur ca nu " , raspunse Djinul.
"Ei bine , exista o fiinta in mijlocul Desertului tau Suierator ( de altfel , si ea este o Suieratoare) , cu un gat lung si picioare lungi , care nu a facut nici cea mai mica trebusoara de luni dimineata pana acum.Nu a vrut sa mearga la trap."
"Vai !" , spuse Djinul fluierand , "pe tot aurul Arabiei , asta este Camila mea !" Ce a avut de zis despre lucrul asta ?"
"A spus "Pfui, cocoasa!" , grai Cainele , "si nu a vrut sa faca aport si sa alerge."
"A mai spus si altceva ?"
" Numai "Pfui , cocoasa !" , si nu a vrut nici sa are " , raspunse Boul.
"Foarte bine " , zise Djinul ."Ii voi arata eu "Pfui, cocoasa" , daca sunteti amabili sa ma asteptati un minut."
Djinul zbura , inconjurat de norul de nisip , de-a lungul desertului si o gasi pe Camila in starea ei de nemaipomenita lene , uitandu-se la reflectia ei dintr-o baltoaca.
"Prietena mea lunga si bulbucitoare" , i se adresa Djinul , "e-adevarat ce-am auzit , ca nu vrei sa faci nici o munca in lumea asta nou-nouta , in care sunt atatea treburi de facut ?"
"Pfui , cocoasa!" , raspunse Camila.
Djinul se aseza , cu mana pusa la barbie , si incepu sa se gandeasca la o Mare Vrajitorie , in timp ce Camila continua sa isi priveasca oglindirea din baltoaca.
"Le-ai dat de lucru in plus celor trei animale incepand chiar de luni dimineata , din cauza lenii tale nemaipomenite", zise Djinul , si continua sa se gandeasca la Vrajitorie , cu mana asezata sub barbie.
"Pfui , cocoasa!" , spuse Camila.
"In locul tau nu as mai fi spus asta" , i se adresa Djinul , "ai spus-o de mai multe ori decat s-ar fi cuvenit.Bulbuci , vreau sa te apuci de treaba."
La aceasta , Camila zise din nou "Pfui, cocoasa!" ; insa , nici nu termina bine de spus cuvintele acestea ca spinarea ei , de care era atat de mandra , incepu sa i se umfle iar si iar si iar , transformandu-se intr-o mare cocoasa balanganitoare.
"Ai vazut ce-ai patit ?" ii zise Djinul."Aceasta-i propria ta cocoasa , pe care ai adus-o de una singura asupra ta , pentru ca nu ai muncit.Astazi este joi , si nu ai facut nici o trebusoara de luni , atunci cand lucrul a inceput.Acum vei pleca la munca."
"Cum voi putea munci ", spuse camila , "cu cocoasa asta in spatele meu ?"
"Cocoasa a fost facuta cu un scop anume " , raspunse Djinul , " din cauza ca ai lipsit de la treaba trei zile.Vei putea acum sa muncesti timp de trei zile fara sa mananci , pentru ca te poti hrani din cocoasa ta ; si sa nu indraznesti niciodata sa spui ca nu am facut ceva pentru tine.Pleca din desert , du-te la cele trei Animale si poarta-te cum se cuvine.Cocoseaza-te tu insati si spune-ti tie "Pfui , cocoasa !"
Iar Camila s-a cocosat in ea insasi , si-a spus in sinea ei "Pfui , cocoasa!" , si s-a dus sa se alature celor trei.Din acea zi Camila isi poarta zi de zi cocoasa ; nu a recuperat insa niciodata cele trei zile in care lenevise la inceputurile lumii si nu a invatat niciodata sa se poarte asa cum se cuvine.
Traducere : freelancergabe2
No comments:
Post a Comment