Intr-o zi , un taran s-a dus la grajdul sau pentru a-si vedea animalele care il ajutau la munca.Printre ele se afla si un magar , care era intotdeuna bine hranit si isi purta adesea stapanul in spate.Impreuna cu taranul venise si un catelus , care dansa in jurul omului , ii lingea mana si zburda plin de voie buna.Taranul s-a cautat intr-un buzunar , i-a dat catelului o bucata de mancare gustoasa si s-a asezat pe un scaunas in timp ce le dadea ordine slugilor lui.Micul caine a sarit in bratele stapanului sau si a ramas acolo , clipind din ochi in timp ce omul ii scarpina urechile.Vazand ce se intampla , magarul s-a incordat si a rupt funia care il priponea , dupa care a inceput sa raga din toate puterile , imitand latratul catelusului.Taranul nu mai putea de ras , asa ca magarul a venit la el si si-a sprijinit picioarele din fata pe genunchii barbatului in incercarea de a se sui in poalele lui asemeni catelului.Slujbasii taranului l-au alungat imediat cu ciomage si furci , si , in acest fel , magarul a invatat ca ...
... o imitatie prosteasca nu este in nici un caz o gluma.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment