Nastratin Hogea şi turbanul

Odată,la târg,lui Nastratin i-a placut grozav de tare un turban.
-Cum îl dai?l-a întrebat pe negustor,luându-şi  aerul unui cumpărător serios.
-Ieftin ca braga,Hogea!Doar zece parale!a fost raspunsul.
-S-a făcut!Împacheteaza-mi-l iute,că-l iau!
Când să iasă din prăvălie,a dat cu ochii de o desagă numai bună pentru el.
-Dar traista asta,cum o vinzi?
-Ei,pentru un musteriu ca domnia -ta,o las tot la zece parale!a încercat sa-i intre în voie negustorul.
-Atunci,în locul turbanului,împachetează-mi desaga!hotărî Nastratin.
Apoi,a luat pachetul şi fără să deschidă punga,a părăsit prăvălia.
-Iartă-mă,Hogea,a strigat după el stânjenit vânzătorul,pesemne că de prea multe griji sau gânduri ai uitat să-mi laşi banii.
-Ce bani?!s-a mirat Nastratin.Nu ţi-am lăsat turbanul în locul traistei?
-Asta aşa-i,numai că nici turbanul nu l-ai plătit.
-Eşti nemaipomenit,bre,omule!îşi ieşi din  fire Nastratin.Ia te uită cu ce aiurit am intrat in cârd! Dar ce,ţi-am luat cumva turbanul,de îmi ceri să ţi-l plătesc?!Şi se depărtă,lăsându-l pe negustor zăpăcit cu totul.