Wednesday, September 1, 2010

Parabola lingurilor | O poveste cu talc

Un om sfant , adancit intr-o discutie tainica cu Dumnezeu , a indraznit sa ceara : " Doamne , as vrea stiu cum arata raiul si iadul !" Dumnezeu l-a condus pe un coridor lung pana cand au ajuns in dreptul a doua usi.

Domnul a deschis una din ele si i-a facut semn omului sfant sa se uite inauntru .In mijlocul unei camere uriase , era asezata o imensa masa rotunda pe care se odihnea o oala gigantica cu o mancare atat de delicioasa incat aromele ei i-au lasat gura apa omului nostru.

Oamenii raspanditi in jurul mesei era slabanogi si suferinzi , parand sa fie infometati la culme. Tineau in maini niste linguri avand cozi foarte lungi , cu care puteau ajunge la vasul cu mancare , dar pe care le era imposibil sa si le aduca la gura. Omul cel sfant s-a cutremurat la vederea suferintelor si nenorocirii lor. Dumnezeu i-a zis "Acum ai vazut iadul".


Apoi, au mers in dreptul celei de-a doua usi. Dupa ce a deschis-o , omul a vazut o priveliste aproape identica cu cea din prima camera. Exista si acolo o imensa masa rotunda avand in centru o oala gigantica cu o mancare care i-a facut o pofta la fel de mare omului cel sfant. Oamenii din a doua camera tineau in maini acelasi fel de linguri cu cozile lungi , dar , spre deosebire de cei dintai , ei erau grasuti , veseli si vorbareti.

Omul cel sfant a spus : "Doamne , nu inteleg". "Este simplu " , i-a raspuns Dumnezeu , "trebuie doar sa te uiti cu atentie .Vezi tu , oamenii de aici au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, ducandu-si la gura unii altora lingurile lor.Acesta este raiul !"


Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010

Articole din acelasi domeniu in blogul "Diana , zeita dorintelor tale secrete" :

Mantra si duhul din lampa | O poveste cu talc

Fiecare om isi poarta propria-i cruce | O poveste cu talc

Esenta cunoasterii | O poveste cu talc

No comments:

Post a Comment